„Litere și arte și idei” – ar fi fost putut suna titlul alternativ al acestui scurt text, iar cei care își mai amintesc de vremurile în care presa tipărită era mai numeroasă și mult mai consistentă decât e acum ar fi simțit elogiul discret și ar fi decupat din memorie amintirea unuia dintre cele mai …
Genul cel mai afectat de transformările de după 1989 ale societății românești a fost, evident, poezia.Nu atât la nivelul discursului (deși și aici sunt de notat unele efecte), cât la cel al poziției și receptării poeziei. Care și-a pierdut poziția de „regină” a literaturii, devenind, astăzi, o cenușăreasă a tirajelor și a difuzării. Paradoxul este …
În cei 30 de ani scurși de la prăbușirea comunismului, istoria literară a trecut printr-o serie de evoluții divergente. Pe de-o parte, ea și-a pierdut, treptat, publicul, la ora actuală nemaiexistând, cum spune Nicolae Manolescu, o reală piață pentru această disciplină, cu excepția acelora care, prin natura profesiei lor, continuă să o practice. Deculturalizarea societății …
O discuție despre proza ultimelor trei decenii din literatura română poate fi purtată, desigur, cu instrumentele criticului literar, ale analistului de ficțiune și de non-ficțiune cu coeficient de expresivitate artistică. Dar – pentru o dată – e nevoie de o încadrare mai largă și de o perspectivă puțin diferită asupra operelor de proză, pentru a …
Cristian Pătrășconiu: Credeți că s-a scris vreodată mai bine în literatura română decât în ultimele trei decenii? E ușor provocatoare această întrebare… Dan Cristea: Categoric da. Nu am o privire triumfalistă asupra literaturii din ultimele trei decenii, pentru că nu ar fi conform adevărului. S-a scris, da, mai bine decât acum, în ultimele decenii. În …
În 2007, regizorul Cristian Mungiu a câștigat Marele Premiu „Palme d’Or“ la Festivalul de Film de la Cannes pentru filmul 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile. Filmul a fost nominalizat și pentru competiția de la „Globurile de Aur“ și, de asemenea, Cristian Mungiu a fost desemnat, tot în 2007, cel mai bun regizor european …
Eseistica înainte de 1989 Într-o cultură în general literaturocentrică, precum cea autohtonă, de regulă eseiștii sunt enumerați și analizați după scriitori, critici și istorici literari. Aceasta nu înseamnă neapărat că importanța eseului a fost neglijată. Numai că genul eseistic a avut mult de suferit fiind de fapt aproape părăsit în primul deceniu de comunism din …
Când mi s-a propus tema asupra căreia să mă pronunț, „Arta românească după 30 de ani“, primul impuls a fost acela de a considera că ne desparte o prăpastie de perioada anterioară lui 1989. Deși, retrospectiv privind lucrurile, realitatea acestui moment rămâne, coborând „la firul ierbii“, ruptura nu e atât de bruscă, precum pare. Ea …
Decameron 645, r. Silviu Purcărete, Teatrul „Anton Pann“ din Râmnicu-Vâlcea Nu de prea multe ori m-am oprit din goana mea după teatru ca să îmi trag sufletul. Mi-a fost teamă că stînd, pierd ceva. Uneori, am făcut analize, am încercat să-mi explic situații, momente, crize, am avut polemici. Fără încetare, însă, am luptat cu adevărat …
Ca prin minune strecurat prin sita cenzurii, Moromeții lui Stere Gulea din 1988, terminat într-un enigmatic dubitativ „Niculae, unde mergem noi domnule?“, și Noiembrie, ultimul bal, filmul lui Dan Pița, apărut chiar în noiembrie 1989 și mișunând de „șopârle“, ecranizare a romanului Locul unde nu s-a întâmplat nimic al lui Mihail Sadoveanu, figurau sfârșituri de …
Întrebarea „de ce sunt mass-media din România de după căderea comunismului altfel?” este nu doar o parafrază la îndemână, ci și o chestionare justificată; prin comparație cu ceea ce a fost în cazul țărilor care au plecat în istoria ultimelor decenii din poziții similare cu România, la noi chiar a fost semnificativ altfel. Răspunsul la …
Pentru intelectualitatea românească, ca și pentru întreaga societate, momentul istoric 1989 a coincis (dincolo de evoluțiile politice în sine), cu debutul unor așteptări entuziaste, aproape naive, deși în mare parte justificate, legate de o transformare rapidă și mai ales de substanță a contextului cultural, în concordanță cu noul cadru – democratic, spre care țintea, măcar …