G. Călinescu nu face cunoscute criteriile pe baza cărora a identificat cele patru mituri fundamentale ale românilor, exprimate în câte o operă literară sau folclorică; astfel: mitul morții, e exprimat în balada populară Miorița, al creației, în balada Meșterul Manole, mitul erotic, în poemul Zburătorul, de Ion Heliade-Rădulescu, iar cel al etnogenezei noastre, în poemul …

„El părăsise zmeii, trecând la rugăciune Și-avea drept hrană numai văzduhul străveziu…“ – Mahabharata – Binele moral și cel social. Autonomia artei De o bună bucată de vreme, discuțiile despre artă – în general – și literatură în special eludează sistematic chestiunea moralei sau o pasează tacit. De parcă arta ar putea exista fără urmă …

Lui Caragiale-tatăl îi place cuvântul piperat, cules de la mama lui, din praful mahalalei sau direct de la birt din gura unui mușteriu pe jumătate treaz, pe jumătate amorțit de băutură. Frazele lui, presărate cu o mulțime de ingrediente, tăvălite prin maioneză picantă și muștar, nu-și pierd, totuși, nici un gram din tăietura geometrică, ascuțită …

Eram într-o seară acasă, la Florin Mihăescu, – l-am mai evocat pe acest om minunat și foarte puțin cunoscut –, aceasta se întâmpla în prima parte a anilor optzeci, când Ceaușescu dăduse frâu liber operațiunilor de demolare din centrul Bucureștiului. Vorbeam, pare-mi-se, de colinele care, cu această ocazie sinistră, urmau să fie rase. Și Bucureștiul, …

Trebuie să fim curajoși. Sîntem puși în tot felul de situații cărora trebuie să le facem față. De mici, cărțile ne iau părtași la confruntări neașteptate. Poveștile și poeziile copilăriei, romanele de capă și spadă, romanele cu tematică istorică, cele polițiste sau cele cu zombi, pînă la eroul desăvîrșit din romanul lui Dostoievski, Rodion Romanovici …

pentru personajele literaturii române „soarele răsare de la București”. Când literatura noastră a început, drăgăliță Doamne, a umbla copăcel, Capitala Valahiei, devenită apoi a Principatelor Unite (1862) și mai târziu a României Mari, se stabilise de secole pe malul Dâmboviței. În 1659, sub domnia lui Grigore Ghica, un ordin turcesc consfințește Bucureștiul drept Capitală a …

Cred că, în general, femeia e mai inteligentă decât bărbatul. Femeile sunt materialiste, sunt adică experte, nativ, în plăcerile lumești. Bărbații nu ajung decât artificial și doar prin ricoșeu la rafinamentul lor estetic și hedonist. Tot ce pot obține e o grație secundă. De aceea, bărbatul e nepriceput la savurarea lumii materiale: de unul singur, …