Articolul din The New Yorker al Jessicăi Parker din 2025 – What Did Men Do to Deserve this? – pornește de la o idee repetată adesea în spațiul public american: aceea că tinerii bărbați traversează o criză profundă. Autoarea nu respinge existența unor probleme reale, dar pune sub semnul întrebării felul în care acestea sunt …

Ideea de civilizație e mai superficială în Occident decît în Orient. Occidentalii par să creadă că doar anumite domenii ale vieții omului pot fi supuse controlului, în vreme ce altele, care țin de existența sa fiziologică, nu pot intra sub influența modelării sociale. În schimb, orientalii au un proiect ce poate fi socotit totalitar din …

Pe urmele unui ocultist heterodox Omul cu o sută de chipuri, cum a fost denumit Fernado Pessoa prin prisma nenumăratelor sale heteronime, 86 numărate doar până acum, a fost preocupat și de filosofie, domeniu în care scriitorul portughez a lăsat numeroase note, reflecții, poeme, adunate toate în cele două volume publicate de António de Pina …

În cartea sa din 1944 What is Life? The Physical Aspect of the Living Cell (tradusă în limba română de Editura Politică, în 1980), fizicianul Erwin Schrödinger observa că, deși fiecare atom dintr-o celulă vie e materie ne-vie – carbon, hidrogen, oxigen, azot etc., celulele reușesc să susțină viața prin ordinea pe care o mențin …

Când îmi imaginam și scriam despre duetul, de peste secole, Xantipa lui Socrate și Tinca lui Creangă, bineînțeles că nu puteam face abstracție și de cupa fatală, cea a filosofului, pentru a mă întreba: Dar oare cum ar fi fost imaginara cupă a celebrului humuleștean? Răspunzându-mi, dar în speranța de a-i provoca și pe alți …

I. Aveam probabil vreo 16 ani cînd am asistat, în centrul Aradului, lîngă fosta clădire a Poștei, la o scenă de amintirea căreia n-am izbutit să mai scap, chiar dacă m-am străduit de multe ori să mi-o scot din minte: un băiat de vreo 10 ani înainta pe trotuar, în patru labe, de parcă ar …

„La Jung, femininul personifică un aspect al inconștientului numit anima, afirmă profesorul Constandache. Pentru psihologul și psihiatrul elvețian, «Anima este personificarea tuturor tendințelor psihologice feminine ale sufletului bărbatului, ca de pildă sentimentele și stările fagi, intuițiile profetice, sensibilitatea la irațional, capacitatea de a iubi, sentimentul naturii și, în sfârșit, relații cu inconștientul.» (L’homme et ses …

Spiritul oaselor și testamentul poeților elisabetani După ce marea ciumă bubonică a omorât aproape jumătate din populația Europei, scheletele au început să dea iama în artă și în mentalul colectiv, aducând cu ele teme terifiante precum memento mori, Dia de los Moertos sau la Dame faucheuse. Dacă până atunci creștinii celebraseră viața, închinându-se la copilul …

Ce pensulezi acolo, pictore, cu atâta sârg? Nimic. Cum nimic, văd că îți freamătă ochii, mâinile, vopselele? Se zgâlțâie șevaletul de atâta ardoare creativă… N-am zis nimic. Am zis Nimic. Substantiv. Adică Nimicul. Ooo, asta-i devastator. E reprezentabil? Ceva gen Pătratul negru al lui Kazimir Malevich? „Totul la zero și apoi dincolo de zero“? Nu …

Pentru că medicii și psihologii nu l-au descoperit, îmi asum eu misiunea de a descrie Sindromul Úrsula Iguarán. Chiar l-am botezat astfel, pentru că, deși este frecvent, nu avea un nume. Așa cum se știe, din romanul binecunoscut al lui Gabriel García Márquez, Un veac de singurătate, Úrsula Iguarán este Mama Mare a familiei Buendía, …

Parcurgerea consistentului grupaj de texte, publicate într-unul din numerele trecute ale României literare, și consacrate Colocviului Național de Memorialistică și Eseu „Ion D. Sîrbu“, edița I, mi-a readus în memorie excelenta antologie „Literatura mărturisirilor“. De la Cellini la Malraux, apărută în două volume la Editura Minerva, colecția „biblioteca pentru toți“, în anul 1972. Alăturarea, în …

Cercetătoarea Alexandra Ciocârlie mi-a semnalat recent o tabletă a criticului Nicolae Manolescu, „Jocul ielelor, ieri și azi“, din România literară (nr. 33, din 18 august 2006), în care acesta vorbește despre o „primă ediție, intruvabilă“, a Jocului ielelor, din 1926. De altfel, consultând ulterior Istoria critică a literaturii române, am descoperit că Manolescu scrie aici, …