Homer – prezență primordială în cultura română (sec. XIX-XX) în cele ce urmeză, definim conceptul de arhetip într-un mod particularizat diacronic – respectiv, etno-cultural și lingvistic – și anume cu privire la spațiul Antichității euroasiatice, și nu în semnificația lui globală, universal și atemporal valabilă. Înțelegem sintagma din titlul supraordonat – traducerea și retraducerea arhetipurilor …
Re-citirea repetată a unor cărți, over and over again, a fost descrisă/cercetată nu doar de scriitori sau cititorii „de meserie“, dar și de psihologi (comfort reading este un termen intrat de mult în uz, echivalent oarecum al mâncatului compulsiv, în momente dificile ale vieții). S-a ridicat întrebarea de ce pierdem timpul cu o carte pe …
O situație dramatică cu potențial aparte în valorificarea ei prin teatru este aceea a personajului care este adus de împrejurări și de propriul temperament să se revolte și să pornească la luptă împotriva propriei cetăți, a propriului popor. Un asemenea personaj este indiscutabil unul tragic: scindat între datoria față de neam și locul natal, unde …
Arhitectul Ioanide, Catedrala Neamului şi blocurile-turn (urmare din nr. 43) La începutului secolului XX a existat, sau ar fi trebuit să existe, o replică modernă a Turnului Babel: Turnul Tatlin, descriind aceeași spirală ascensională și aceeași ambiție de a fixa un reper pe harta unui Megapolis socialist, gândit ca o antiteză a Londrei ori a …
Supărările iubirii Sunt ca ploile cu soare. G. Topîrceanu Ca orice oameni prinși în chinurile și deliciile iubirii, personajele literaturii române trăiesc intens momentele de ceartă cu partenerii lor, chiar dacă motivele sunt uneori neserioase, închipuite, inventate anume. Chiar dacă se termină prin împăcări, așa cum se întâmplă de regulă, conflictele în cuplu au farmecul …
Arhitectul Ioanide, Catedrala Neamului şi blocurile-turn Rândurile de mai jos sunt transcrierea unei prelegeri ţinute în aprilie 2019 (la invitaţia Celiei Ghyka) la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, pornind de la câteva reflecţii despre splendoarea şi decăderea blocurilor-turn şi, prin extensie, a turnurilor de orice fel – inclusiv de fildeş –, văzute prin …
Cine citeşte Pe drumuri de munte ca pe o călătorie prin natură dovedeşte o crasă orbire livrescă. E îndeajuns să te întrebi de unde vine farmecul cărţii ca să-ţi dai seama că nu „impresiile din natură“ îi dau savoarea. Hogaş nu are ochi estetic, iar ultimul lucru pe care şi-l doreşte e să descrie artistic …
Paranteza e și oprire în loc a discursului pentru o precizare, o completare, o adâncire. Ne înţelegem, credea Paul Valéry, „graţie vitezei trecerii noastre prin cuvinte”. Starea „obișnuită” a omului presupune ignorarea prelungirilor latente ale oricărui obiect de vorbe și lăsarea grăbită în voia pattern-urilor moștenite ale propriei limbi. Poetul/scriitorul adastă prin intermediul ralenti-ului metaforal …
Un om se transformă într-un măgar, povestea o regăsim la începuturile literaturii europene, în romanul lui Lucius Apuleius, Metamorfoze sau Măgarul de aur, scris în secolul II după Cristos, într-o provincie a Imperiului Roman. Personajul principal, Lucius, care se ocupă cu magia, se transformă dintr-o eroare în măgar, aceasta este intriga romanului. Apuleius a reușit …
Există expresia a fi rău de pagubă. De-a lungul experienței mele de medic – și nu doar –, am avut prilejul să întâlnesc cazuri cărora li s-ar potrivi expresia adaptată a fi rău de boală, adică a suporta mai greu durerea și a gestiona cu dificultate, ca pacient, starea de boală. De cele mai multe …