Eseu



Cu capul în nori (2)

Arhitectul Ioanide, Catedrala Neamului şi blocurile-turn (urmare din nr. 43) La începutului secolului XX a existat, sau ar fi trebuit să existe, o replică modernă a Turnului Babel: Turnul Tatlin, descriind aceeași spirală ascensională și aceeași ambiție de a fixa un reper pe harta unui Megapolis socialist, gândit ca o antiteză a Londrei ori a …



Personajele și supărările iubirii

Supărările iubirii Sunt ca ploile cu soare. G. Topîrceanu Ca orice oameni prinși în chinurile și deliciile iubirii, personajele literaturii române trăiesc intens momentele de ceartă cu partenerii lor, chiar dacă motivele sunt uneori neserioase, închipuite, inventate anume. Chiar dacă se termină prin împăcări, așa cum se întâmplă de regulă, conflictele în cuplu au farmecul …



Cu capul în nori (I)

Arhitectul Ioanide, Catedrala Neamului şi blocurile-turn Rândurile de mai jos sunt transcrierea unei prelegeri ţinute în aprilie 2019 (la invitaţia Celiei Ghyka) la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu”, pornind de la câteva reflecţii despre splendoarea şi decăderea blocurilor-turn şi, prin extensie, a turnurilor de orice fel – inclusiv de fildeş –, văzute prin …



Femeile lui Calistrat Hogaș

Cine citeşte Pe drumuri de munte ca pe o călătorie prin natură dovedeşte o crasă orbire livrescă. E îndeajuns să te întrebi de unde vine farmecul cărţii ca să-ţi dai seama că nu „impresiile din natură“ îi dau savoarea. Hogaş nu are ochi estetic, iar ultimul lucru pe care şi-l doreşte e să descrie artistic …



Paranteze despre reflexive românești

Paranteza e și oprire în loc a discursului pentru o precizare, o completare, o adâncire. Ne înţelegem, credea Paul Valéry, „graţie vitezei trecerii noastre prin cuvinte”. Starea „obișnuită” a omului presupune ignorarea prelungirilor latente ale oricărui obiect de vorbe și lăsarea grăbită în voia pattern-urilor moștenite ale propriei limbi. Poetul/scriitorul adastă prin intermediul ralenti-ului metaforal …



Măgarul lui Mo Yan

Un om se transformă într-un măgar, povestea o regăsim la începuturile literaturii europene, în romanul lui Lucius Apuleius, Metamorfoze sau Măgarul de aur, scris în secolul II după Cristos, într-o provincie a Imperiului Roman. Personajul principal, Lucius, care se ocupă cu magia, se transformă dintr-o eroare în măgar, aceasta este intriga romanului. Apuleius a reușit …



Despre durere și alte discriminări

Există expresia a fi rău de pagubă. De-a lungul experienței mele de medic – și nu doar –, am avut prilejul să întâlnesc cazuri cărora li s-ar potrivi expresia adaptată a fi rău de boală, adică a suporta mai greu durerea și a gestiona cu dificultate, ca pacient, starea de boală. De cele mai multe …



Între „trufia care îndârjește și slugărnicia care înjosește”

La începutul Istoriilor, Tacit își declară relația personală cu unii suverani ai Romei. Dacă pe Galba, Otho și Vitellius nu i-a cunoscut „nici prin vreo binefacere, nici prin vreo vătămare”, cariera sa e legată de împărații din dinastia flaviană: „…n-aș putea tăgădui că demnitățile mele au început sub Vespasianus, au fost sporite de Titus, iar …



Tratatul despre sinucigași, o antologie

În peisajul stradal de după evenimentele din decembrie 1989, în mai toată România și-a făcut apariția o mulțime pestriță de standuri cu cărți și reviste de cele mai diferite culori, orientări și prețuri. Înainte, cât timp anticariatele erau mai mult goale, intrai de cel puțin două ori pe săptămână în singura prăvălie cu cărți vechi …



Mitul etnogenezei românilor: universul traianic

G. Călinescu nu face cunoscute criteriile pe baza cărora a identificat cele patru mituri fundamentale ale românilor, exprimate în câte o operă literară sau folclorică; astfel: mitul morții, e exprimat în balada populară Miorița, al creației, în balada Meșterul Manole, mitul erotic, în poemul Zburătorul, de Ion Heliade-Rădulescu, iar cel al etnogenezei noastre, în poemul …