Eseu

Punctul neclintit al lumii în mișcare (Fals eseu despre iubire)

„La Jung, femininul personifică un aspect al inconștientului numit anima, afirmă profesorul Constandache. Pentru psihologul și psihiatrul elvețian, «Anima este personificarea tuturor tendințelor psihologice feminine ale sufletului bărbatului, ca de pildă sentimentele și stările fagi, intuițiile profetice, sensibilitatea la irațional, capacitatea de a iubi, sentimentul naturii și, în sfârșit, relații cu inconștientul.» (L’homme et ses …

Viața secretă a unui simbol

Spiritul oaselor și testamentul poeților elisabetani După ce marea ciumă bubonică a omorât aproape jumătate din populația Europei, scheletele au început să dea iama în artă și în mentalul colectiv, aducând cu ele teme terifiante precum memento mori, Dia de los Moertos sau la Dame faucheuse. Dacă până atunci creștinii celebraseră viața, închinându-se la copilul …

Eseu de Horia Căbuți:„ Invențiuni” (fragment)

Ce pensulezi acolo, pictore, cu atâta sârg? Nimic. Cum nimic, văd că îți freamătă ochii, mâinile, vopselele? Se zgâlțâie șevaletul de atâta ardoare creativă… N-am zis nimic. Am zis Nimic. Substantiv. Adică Nimicul. Ooo, asta-i devastator. E reprezentabil? Ceva gen Pătratul negru al lui Kazimir Malevich? „Totul la zero și apoi dincolo de zero“? Nu …

Sindromul Úrsula Iguarán

Pentru că medicii și psihologii nu l-au descoperit, îmi asum eu misiunea de a descrie Sindromul Úrsula Iguarán. Chiar l-am botezat astfel, pentru că, deși este frecvent, nu avea un nume. Așa cum se știe, din romanul binecunoscut al lui Gabriel García Márquez, Un veac de singurătate, Úrsula Iguarán este Mama Mare a familiei Buendía, …

Ion D. Sîrbu și „literatura mărturisirilor“

Parcurgerea consistentului grupaj de texte, publicate într-unul din numerele trecute ale României literare, și consacrate Colocviului Național de Memorialistică și Eseu „Ion D. Sîrbu“, edița I, mi-a readus în memorie excelenta antologie „Literatura mărturisirilor“. De la Cellini la Malraux, apărută în două volume la Editura Minerva, colecția „biblioteca pentru toți“, în anul 1972. Alăturarea, în …

Camil Petrescu, dramaturgul. Câteva precizări

Cercetătoarea Alexandra Ciocârlie mi-a semnalat recent o tabletă a criticului Nicolae Manolescu, „Jocul ielelor, ieri și azi“, din România literară (nr. 33, din 18 august 2006), în care acesta vorbește despre o „primă ediție, intruvabilă“, a Jocului ielelor, din 1926. De altfel, consultând ulterior Istoria critică a literaturii române, am descoperit că Manolescu scrie aici, …

Xantipa și Tinca

Xantipa și Tinca par la prima vedere doar două nume de femei care au stat în umbra bărbaților celebri. Însă cine scrutează mai cu luare-aminte percepe o artă subtilă, aproape inaccesibilă copiilor și adulților deopotrivă. Scenele lor de familie, uneori duioșiile, alteori certurile, ironia, micile răzbunări erau interzise celor de la 7 la 70 de …

Discriminarea sau lupta cu istoria?

Substantivul „discriminare” este vechi, pentru că provine din limba latină și însemna, de regulă, până în timpurile moderne, „separare”, „distincție”, „diferență”, „deosebire”. Treptat, pe la 1700-1800, a dobândit și sensul de „a trata inegal/ nedrept pe cineva”, pe baza unei sau unor diferențe. „Tratările” acestea nedrepte sau inegale se întâlnesc în întreaga istorie a omenirii, …

Și inteligența artificială poate greși

Inteligența artificială intră tot mai mult în existența noastră, fără ezitări. Ezitările ne aparțin mai ales nouă, consumatorilor de… minte, dar vedem zi de zi cum ne sînt ignorate. IA își dovedește tot mai mult utilitatea, una am zice imprevizibilă, dar își impune și prestația ca temă de meditație. Abordările de toate felurile nu o …

Personajele. Pedeapsa capitală

Deși codul nostru penal avea și are O lacună, regretată de Lache Diaconescu în schița cu același titlu de I. L. Caragiale, în literatura română personajele se confruntă adesea cu pedeapsa capitală. Codul penal din vremea lui Caragiale a mai suportat amendamente, cu precădere în timp de război, iar înainte de jumătatea secolului XIX codurile …

Regina și tovarășele

Istoria României își poartă femeile asemenea unor altare ridicate din lumină și umbră. Printre ele, trei siluete se desprind netulburate de trecerea vremii: Regina Maria, Ana Pauker și Elena Ceaușescu. Trei epoci, trei chipuri ale puterii, trei destine ce nu s-au atins, dar care, împreună, conturează portretul unei țări aflate mereu la răscruce. Trei fețe …