Eseu



Dimensiunea oximoronică a existenței

Titlul acesta pompos nu vrea decât să reamintească amestecul de bine și rău, de alb și negru, de contrarii, așadar, din care e alcătuită existența umană. În dicționarul meu de Teoria literaturii descriam oximoronul astfel: OXIMORON (gr. oxys = „înțepător, inteligent“ și morós = „prostănac, nebun“). Asocierea paradoxală a doi termeni contradictorii cu efecte expresive …



Arta de a fi muritor

Reiau acum, sub amenințarea virusului ucigaș, câteva gânduri despre raportarea la moarte a oamenilor de astăzi. Dincolo de cazurile de lucidă, responsabilă gestionare a crizei, am sub ochi exemple nenumărate de nepăsare, indolență, stângăcie, orbire, inconștiență. Lumea întreagă pare să fi fost prinsă pe picior greșit, luată prin surprindere; cam la fel cum iarna, când …



Câte ceva despre arta actoricească

Colecționam voci și gesturi. Îmi exersam modalități infinite de expresie. Memoria mea auditivă înregistra orice vibrație a aerului. Organul vorbirii interioare le putea reproduce automat. Mă transformasem, ce-i drept, prin propria-mi voință, într-un aspirator de voci și chiar un aspirator de gesturi și priviri. Memoria mea afectivă depozita toate aceste relicve în interiorul ei. La …



Cuvintele împotriva armelor

După asasinarea lui Iulius Caesar la 15 martie 44 a. Chr. agonia republicii romane s-a precipitat, deși forma tradițională de guvernământ a supraviețuit până în 27 a. Chr., când Augustus a fost distins cu titlul de principe. Cicero nu pare să fi fost implicat în această crimă, chiar dacă Brutus, cel mai de seamă dintre …



Despre cuvinte-madlenă

Anul acesta, de Ziua Poeziei, fiind noi deja obligați la izolare, i-am invitat pe membrii Filialei clujene la o șezătoare „emailată“. Cu ce-i poți ispiti mai lesne pe scriitori decât cu cuvinte?! Am numit-o povestea cuvintelor copilăriei, a cuvintelor-madlenă. Sau a cuvintelor memoriei. Pe scurt, argumentul suna așa: o dată cu înaintarea în vârstă, răsar …



„Ciobanul este păcurar toată ziua!“

(cuvinte-madlenă) Pe vremea copilăriei mele timpurii, când eram în clasa I, la început de an școlar, revenind la amiază acasă, primul impuls era să plec la joacă, fie și nemâncat. M-a oprit tata și mi-a spus că, odată cu școala, se cam terminase cu joaca. Bunica l-a certat, într-un fel, și i-a spus că nu …



A iubi fără să-ţi dai seama…

Una dintre stările tutelare ale acestui Jurnal IV (Eikon, 2019) al lui Gheorghe Grigurcu este înțeleapta detașare, dată mai puțin de anii acumulați, cât de inteligența și sensibilitatea sa. I-a fost, pesemne, hărăzit să înainteze pe drumul ascendent al succesului ca poet, pentru că Domnia sa se consideră, înainte de toate poet. Poet și este …



Blaga despre conștiința filosofică și creația metafizică

Încă din primele sale eseuri publicate în anii tinereții, Lucian Blaga încerca o explicație a sistemului filosofic al gânditorului francez Henri Bergson, care avea atunci meritul real de a eluda tradițiile moștenite și de a fi lipsit cu totul de rigiditatea specifică științelor exacte. Astfel, în studiul Ceva despre filosofia lui H. Bergson, apărut în …



Un demnitar timid

Din corespondența oficială între Traian și Pliniu cel Tânăr, legat imperial în Bithynia, se păstrează 73 de scrisori ale guvernatorului și 51 ale împăratului. Apelativele folosite în epistole sunt relevante pentru pozițiile celor doi. Cel mai adesea, Pliniu i se adresează principelui drept „stăpâne”. De câteva ori folosește formulele „preaslăvite împărat”, „preabunule împărat”, „preaîndurate împărat”. …