Consecvent proiectelor de recuperare a unor artiști, momente, concepte sau forme de expresie care au marcat discursul vizual contemporan, M.N.A.C. propune, în acest sezon, revizitarea creației uneia dintre cele mai enigmatice artiste, Aniela Firon. Din firavul index biografic pe care muzeul a reușit să-l contureze, aflăm că este născută în 1950 și a avut doar …

În ultimii săi ani, Marin Sorescu și-a concentrat discursul creativ într-o direcție care, chiar și acum, la 30 de ani, de la plecarea sa grăbită dintre noi, este foarte puțin cercetată, și anume pictura. Deși constituie un segment consistent al operei sale, ea este privită, în continuare, ca o formă de exprimare secundară, fiind pusă …

Am văzut acum vreo șase ani expoziția familiei Maitec de la M.N.A.R., dar, probabil, din cauza cantității mari de imagini și informații livrate într-un spațiu deschis, cred că efectul contactului cu opera lui Ovidiu Maitec a fost mult diluat, cel puțin în ceea ce mă privește. Nu am ajuns la Muzeul Brukenthal să văd expoziția …

Nimic din parcursul biografic al epicurianului Ștefan Pelmuș nu ar părea că susține o afirmație atât de tranșantă despre un artist care este perceput mai curând prin firea sa jovială, aplecată spre bucuriile mărunte ale unei existențe sociale destul de intense. Pentru un observator mai puțin atent, viața și opera lui Ștefan Pelmuș s-a focalizat …

Există o întreagă istorie personală care mă leagă de Cristian Paraschiv, dar nu asta mă determină să scriu, ci faptul că în răstimpul de la debutul său a reușit/reușește încă să își păstrează forța de a propune forme diverse de expresie vizuală, acțiuni artistice care îi consolidează tot mai pregnant identitatea creatoare. Artistul este cunoscut …

Într-o epocă traumatizantă din multiple perspective, pe o scenă creativă tot mai tulbure, care încearcă să supraviețuiască implicându-se în dezbaterea unor teme de actualitate, de regulă dureroase însă adesea adiacente filonului artistic, Svetlana Utto Predescu optează să își construiască universul mizând pe „povești“. Originalitatea acestor narațiuni vizuale este dimensiunea lor accentuat ludică și sensul înțelegerii, …

Aflată la cea de-a 12-a ediție în acest format, putem considera că sărbătorirea „Zilei Victor Brauner“ a devenit deja o tradiție la Piatra-Neamț, orașul unde faimosul artist s-a născut la 15 iunie 1903. Sufletul acestor întâlniri este poetul și criticul de artă Emil Nicolae Nadler, care și în acest an a inițiat un bogat program …

Expoziția „Metarealia – Istorii și ficțiuni vizuale“, organizată de Muzeul de Artă Craiova la Centrul „Constantin Brâncuși“, este rezultatul unei cercetări subtile și profunde a relației dintre istoria noastră recentă, ficțiune și metaficțiune, explorând modul în care aceste dimensiuni se reflectă și se influențează reciproc în universul vizual. Conceput de cei doi membri ai grupului …

Mircea Bochiș este astăzi cunoscut drept un remarcabil mânuitor de imagini în mai toate formele artistice, de la cele tradiționale (pictură, sculptură, grafică) până la cele des frecventate azi de către generațiile mai noi, cum ar fi instalația, obiectul, filmul experimental, mail-art ș.a. În toată această diversitate de manifestări consider însă că pictura rămâne favorită, …

Muzeul Național al Literaturii Române din București este un loc cunoscut pentru dinamica evenimentelor culturale pe care le produce, promovează și girează. Cu toate că este deschis de ceva timp, abia acum am ajuns să văd spațiul denumit Margareta Sterian – atelier de artist, trei camere unde este expusă donația Mircea Barzuca, legatarul testamentar al …

„Răsucirea. Triumful provinciei, amurgul imperiilor“ este un proiect de cercetare vizuală conceput de Călin Dan și Celia Ghyka pentru spațiul de la parterul MNAC. Proiectul reprezintă cea de-a doua manifestare, după cea de la Kunsthalle Bega, din Timișoara, în 2023, intitulată „Răsucirea. 5 niveluri pentru edificarea Banatului etern“. Actuala expoziție reprezintă din perspectivă teoretică/filozofică o …

Trăim într-o lume marcată de transformări profunde, nu doar tehnologice, dar și la nivel identitar, în care neliniștile și inerent angoasele privind începutul acestei ere postumaniste au schimbat adânc lumea artei contemporane. Mulți dintre artiști și-au adaptat/ aliniat discursul la noua „corectitudine politică“ sau mai curând realitate indusă, dar nu și Roman Tolici, care afirmă …