Îmi asum riscul de a afirma că inteligența artificială este un fel de tradiție care a transferat de pe suportul neuronal pe cel informatic algoritmul de selecție, dar i-a păstrat restul atributelor. Cred într-adevăr că tradiția poate să cadă în genul unei inteligențe, întrucât este un depozit de informație, și este artificială pentru că este …
Reflecția despre noile tehnologii – și în mod aparte, despre „perla coroanei“, atât de tânăra (nu are decât câțiva ani de când e pe piață), atât de spectaculoasa și atât de problematica Inteligență Artificială – e esențială și, mai mult decât atât, se impune de la sine. Pentru că, aici, se întâmplă cu adevărat lucruri …
Introducere la cartea Iosif Brodski. 82 de poezii și poeme De obicei acordăm prea puțină atenție dificultății pe care o întâmpină glasul poetului la sfârșit de secol al XX-lea. El trebuie să se strecoare prin straturi uriașe de zarvă și zgomot, care cresc în fiecare zi și ca urmare a sporirii numărului de oameni și …
În anul 2024 au fost publicate două volume de eseuri intitulate Rusia. Viziuni transoceanice, semnate de Czesław Miłosz, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (1980), umanist, comparatist, istoric al ideilor, cunoscător al spațiului european și american. Încă de copil, Miłosz a intrat în contact cu realitățile ruse, a învățat limba și a urmărit de-a lungul …
Am împrumutat titlul de la cartea lui Maxime Decout Eloge du mauvais lecteur (Les Éditions de Minuit, Paris, 2021), chiar dacă acolo este vorba despre cât de diferit citesc oamenii unul și același text, cât de multe sensuri are chiar termenul lectură și ce calități trebuie să ai pentru a reinventa un text, nu doar …
Dezbaterea despre cartea viitorului sugerează mai întâi o alta, referitoare la modul în care înțelegem viitorul, mai ales într-un timp ca acesta, când suntem într-atât de copleșiți de problemele prezentului, încât viitorul pare o temă mai degrabă secundară, ascunsă dincolo de orizont. N-ar trebui să se întâmple asta, dimpotrivă, într-un continuum temporal, a dialoga despre …
În 1978, conform unui sondaj Gallup, peste 80 de procente dintre adulți citeau cel puțin o carte pe an. În 2011, procentul a scăzut la 78. În SUA, în 2003, 28% dintre adulți citeau zilnic pentru plăcere. În 2023, doar 16 % declarau că fac acest lucru zilnic. Tot în SUA, media în 2021 era …
Temele Profesorului Nicolae Manolescu pot fi un extraordinar companion de cursă lungă, foarte lungă, pentru cineva care iubește literatura; sunt așa cu siguranță pentru cei care au avut bucuria (uneori, în dublu sens, înfrigurată) de a le citi sub forma unor „pastile“ pentru minte, inimă și literatură publicate, generos, ani de-a rândul, în reviste de …
Dintre sutele, chiar miile de cărți citite prin ani, puține sînt cele pe care simți nevoia și mai ales plăcerea să le recitești. Mult mai puține sînt cele ale căror subiecte sau scriitură le știi pe dinafară și te urmăresc neîncetat. Ele intră în definiția culturii dată, pare-mi-se, de Mihail Ralea, după care cultura este …
M-a amuzat afirmația lui Alex Goldiș, conform căreia „Nicolae Manolescu va fi consacrat pentru cronicile sale, nu pentru Istoria critică a literaturii române“. Dincolo de fractura de raționament pe care o conține – Istoria critică… decurge, ca și Istoria… lui G. Călinescu, de altfel, din activitatea critică nemijlocită a autorului –, ea atestă faptul că …
Între 1971 și 1988, Nicolae Manolescu a publicat o serie de șapte volume, Teme, apărute la cea mai prestigioasă editură a epocii, Cartea Românească. Primele patru păstrează pe copertă chiar această denumire. În ultimele trei, Julien Green și mătușa mea (1984), O ușă abia întredeschisă (1986) și Desenul din covor (1988), apartenența e marcată prin …
Mircea MIHĂIEȘ La gaya scienza „Nu mai există intimitatea dialogului. Acum, dialogul este un fel de răcnet pe care îl faci pe o scenă înaintea căreia se află câteva sute de mii de oameni. Ăsta nu-i dialog, asta este singurătate volubilă. Și, de fapt, nici nu dialoghezi, pentru că tu stai în biroul tău, ai …
