Interstiții

Fragmente regăsite

Acum mai bine de patru decenii, criticul literar Jean-Louis Ézine îi sfătuia pe romancieri să scrie romane neterminate. Oscar Wilde: „După Shakespeare și Dostoievski, nu ne mai rămân decât adjectivele“. Samuel Beckett: „singurul sport pe care l-am practicat a fost să merg pe jos în urma dricului la înmormântări“. Precursori ai gândirii woke: în decembrie …

O călătorie în China lui Mao

S-a scris mult despre ravagiile pe care maoismul le-a produs în Occident și mai ales în Franța. După ce îl celebraseră cu fervoare mistică pe Stalin, unii (nu puțini) intelectualii francezi au găsit un nou idol în persoana lui Mao. Imaginea Chinei era complet idealizată, reproducând papagalicește poncifele propagandei comuniste. Intelighenția pariziană se extazia în …

Corectitudine politică și combinații erotice

Un comentariu pertinent și incitant, apărut în Ziarul de Iași sub semnătura prietenului meu mai tânăr Codrin Liviu Cuțitaru, mi-a atras atenția asupra romanului Vladimir, de Julia May Jonas (traducere de Iulia Gorzo, Humanitas, 2025). Cartea (roman de debut!) e un best-seller internațional, are o presă foarte bună, a fost și ecranizată. Recunosc că de …

La pas prin Paris

Despre Paris s-au scris biblioteci întregi și există autori care s-au consacrat exclusiv (mai pot să evit clișeul ?) „orașului-lumină“. Printre aceștia din urmă, Gilles Schlesser (n.1944) este un nume important. E adevărat, a publicat și romane, dar ele nu sunt pe măsura cărților despre Paris, un oraș pe care l-a străbătut la pas și …

Jack

La începutul anilor ’90, un scheci al grupului Les Inconnus (cel care ne-a dat cea mai completă, mai subtilă și mai plină de haz radiografie a Franței acelei epoci) punea în scenă un personaj bărbos, artist plastic avangardist, care se prezintă drept „refugiat politic argentinian dar și refugiat politic român“ („e interesant să fii dublu …

Parisul, centru – simbolic, dar nu numai – al lumii

Istoria lumii trece prin Paris (L’Histoire du monde passe par Paris, Flammarion, 2025): un titlu – frumos – care nu-și găsește decât o destul de mică acoperire în text. Într-un scurt cuvânt introductiv autorul, François Reynaert, precizează că e vorba despre emigranții a căror experiență pariziană, mai lungă sau mai scurtă, a avut o influență …

O lume dispărută

Corespondența lui Proust pare să fie o mină inepuizabilă: a apărut acum, în îngrijirea lui Pascal Fouché, un volum de Scrisori regăsite, 1912-1922 (Lettres retrou ­vées, Gallimard, 2025). „Inepuizabilă“ nu e o figură de stil: să ne amintim că americanul Philip Kolb a publicat, între 1971 și 1993, nu mai puțin de 21 (douăzeci și …

Cu tiranii la masă

Ce mănâncă și cum mănâncă dictatorii? Sunt întrebările pe care și le-a pus un reputat gazetar, Christian Roudaut, într-o carte apărută în urmă cu aproape cinci ani, dar care și-a păstrat nealterat interesul: À la table des tyrans (La masa tiranilor, Flammarion). Personajele de care se ocupă autorul sunt Mao, Hitler, Stalin, Bokassa, Ceaușescu, Saddam …

În marginea unei dezbateri

Întâmplarea face ca, în această perioadă când se discută intens despre predarea literaturii, să-mi cadă în mâini o carte pe care, în mod normal, aș fi frunzărit-o din pură curiozitate: Experiența literară (L’expérience littéraire, Éditions de l’Obsevatoire, 2025). Autorul, François Taillandier, s-a dovedit a fi foarte prolific, a publicat multe romane și aproape la fel …

 O carte fundamentală despre „epoca de aur“

Pasărea pe limba ei piere!… Aproape toate argumentele cu care Cosmin Popa arată, în Economie, corupție și politică în România lui Nicolae Ceaușescu (Corint, 2025), cum a agonizat și a sucombat societatea „multilateral dezvoltată“, se bazează pe… documente de partid, în principal pe arhivele CC al PCR. E acolo, într-adevăr, o mină de informații pe …