Dacă am urmări toate firele din Commedia dell’arte, am fi prinși într-o rețea fără sfârșit, nota, oarecum exasperat, Derrida în Diseminarea. Însă chiar și filosoful francez nu se aventura să anunțe revenirea acestei forme de improvizație. Dimpotrivă, el se asigură că, dacă un text face trimitere la alt text, fiecare organism nu trebuie să trimită …

Până aproape de finalul noului roman al Dorei Pavel, Bastian, ipoteza este una sartriană. Anume că ființa, zice francezul, poate fi recuperată pentru celălalt, dar ratează din principiu, pentru că singurul Celălalt cu care are de-a face este celălalt în lume, care n-are despre sadicul înverșunat asupra lui decât imagini în capul său. Firește că …

Zarva stârnită de jurnalele lui Mircea Zaciu în anii nouăzeci le-a transformat în lectură obligatorie. Întâi, pentru cei interesați de viața literară din ultimul deceniu comunist. Pentru alții, tomurile justificau etaje inedite ale biograficului, un gen care-și multiplica la noi supremația cu destulă voluptate. Dar anii în care autorul pregătea pentru tipar lumea de altădată …

Un thriller rural La o primă lectură, Casa noastră cea de toate zilele este numai un dialog al solilocviilor. Ingenioasă compozițional, narațiunea adună depozițiile ultimilor locuitori dintr-un cătun oltenesc. Pe căi diferite, polifonia anunță verdictul catastrofei demografice. Între petrecere și erotomanii, indivizii trăiesc viața ca pe-o rutină necesară. Până când urmașii boierului restăpânesc locurile și …

Nu știu cât de alertați au rămas cititorii în vremurile pandemice. Însă de luni bune, de când s-au închis majoritatea țărilor, au apărut volume dedicate fenomenului global. Sigur, nu e greu să-ți imaginezi că, cel puțin la un etaj, cărțile sunt cu totul previzibile, indiferent de gen. Primul caz de reclamă agresivă aparține Polirom-ului, ce …

Dacă nu găsești informații torențiale care să schimbe temeiuri despre evenimentele din 1989, după 30 de ani nădăjduiești măcar să ai parte de intrigă revelatoare. Cei patru coordonatori ai volumului Revoluția din 1989. Învinși și învingători au căutat mai degrabă diversitatea perspectivelor. Chiar și așa, capitolele își au tramele lor. O spun din capul locului: …

Pictorul Abăluță colaborează ideal cu scriitorul în Insula secretă a lui Prometeu. Un narator cu vârstă incertă (când 45, când 55, ba chiar trecut de 63), cu limbajul și observațiile unui autist, este pacientul unei camere-scenă ce poate avea drept ziduri niște copaci, iar infirmierii pot fi unul sau mai mulți, la fel ca alții, …

După jumătate de secol în care s-a dedicat numai culturii, arhitectului Constantin Abăluță nu-i plac pauzele din viață. L-ar îndepărta prea mult de ceea ce se transformă în literatură. N-am exagera dacă am spune că el întruchipează evidența camusiană ce declară că omul este întotdeauna prada propriilor sale adevăruri. Iar pe cele din urmă, Abăluță …

Cu aproape un deceniu în urmă, Nicolae Breban anunța într-un interviu că are definitivat volumul de nuvele cu titlul Act gratuit. Cum se știe, scriitorul datează finalizarea textelor și nu avem motive să nu-l credităm. De ce, atunci, l-a ținut la sertar atâta timp? Distilare stilistică și de idei? Înclin să cred că prozatorul are …

  Adeseori citite cu echerul, volumele semnate de Nora Iuga au găsit impulsuri critice la temperaturi diferite. Totuși, se poate spune că, deși n-a recuperat și în țară succesul din străinătate, literatura Norei Iuga are publicul ei restrâns, profesionist, în expansiune. Noul roman se ramifică în primele două părți dintr-o feminitate condusă epistemologic, ocolind poeticul …