Spuneam rândul trecut că marea viteză nu e necesară oriunde și întotdeauna. Când e vorba de hotărâri personale, de drumul vieții și de cotiturile lui, avem fiecare nevoie să ne gândim liniștit și, mai ales, să nu ne repezim să alegem o cărare sau alta doar pentru că nu știu bine câți prieteni sau cunoștințe …

Voturile și sondajele de opinie, deci, notează numărul de indivizi care sunt sau nu sunt de acord cu diferite opțiuni politice sau intelectuale. Frecvente, adesea decisive în societatea actuală, ele par să nege prezența limbilor de foc care, venite de undeva de sus, ar da naștere unor persoane umane capabile să privească, să înțeleagă, fiecare …

Cum citim în Biblie, Adam și Eva, cele două ființe umane create după chipul și asemănarea Tatălui ceresc și având deci libertatea de a alege, au ales greșit, au păcătuit și au fost alungați din rai. Mult, mult mai târziu, Isus, Fiul Tatălui de sus, în același timp Dumnezeu și om, se naște din sfânta …

Rândul trecut observam că drumul vieții nu e doar lista exactă a ceea ce facem sau ce ni se întâmplă. Mintea și inima fiecăruia din noi întâlnesc lumea în diferite feluri, se măsoară cu ea, o înțeleg mai bine sau mai puțin bine, o îmbrățișează sau o resping, mereu asemenea sau dintr-o dată altfel. Suntem …

Reflectând la soarta unui tânăr african plecat din Gambia care încearcă în zadar să-și găsească o slujbă în Italia și ajuns la Veneția, se aruncă în apă și se îneacă, mă întrebam cum putem să înțelegem ce i s-a întâmplat. Era acest tânăr un simplu „strop anonim“ într-o mulțime de fugari care, purtați de energia …

La sfârșitul anului trecut observam că mai întotdeauna hotărârile administrațiilor și guvernelor privitoare la cei cărora li se va permite sau interzice să rămână în țara unde se află îi prezintă pe aceștia în termeni colectivi. La fel sunt tratați cei care, venind din altă țară, vor avea sau nu vor avea voie să fie …

Cum am văzut rândul trecut, în Luceafărul lui Eminescu, prea-frumoasa fată „din rude mari împărătești“ îi cere astrului îndrăgostit de ea să se coboare pe pământ, să fie muritor ca ea. Atunci, numai atunci ea l-ar iubi și i s-ar dărui. Da, voi fi al tău, voi renunța la nemurire, îi promite astrul plecând „din …

Rândul trecut, recitind primele strofe din Luceafărul lui Eminescu le-am ascultat cum fac să răsune depărtarea și noblețea. Într-o lume „ca-n povești“ se află o „prea frumoasă fată“ unică, ieșită din comun. Fiind „una la părinți“, curată „ca Fecioara între sfinți“, ea strălucește „ca luna între stele“, astru mult mai mare, mai luminos decât stelele, …

În septembrie, la invitația dlui Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române, am avut bucuria și onoarea să particip la Festivalul Internațional al Poeziei ținut la București, Cum și de ce se joacă literatura? fiind tema discutată cu interlocutorul meu, Călin-Andrei Mihăilescu, ca întotdeauna surprinzător și plin de vervă. Fiecare operă literară, spuneam, ne …

Cum ne-am amintit rândul trecut, în vechea baladă Meșterul Manole, domnitorul Negru-Vodă le cere celor zece meșteri, calfe și zidari să ridice o mănăstire, „loc de pomenire“, cum alta nu s-a mai văzut. Unde? Pe valea Argeșului într-un loc ascuns unde zace un zid părăsit. Lucrătorii își dau silința, dar tot ce clădesc în cursul …

Cum am văzut, în vechea baladă Meșterul Manole, conduși de domnitorul Negru-Vodă cei nouă meșteri mari (cu Manole zece) caută un loc unde să clădească o mănăstire, „loc de pomenire“. Când pe drum domnitorul și cei zece meșteri întâlnesc un cioban cântând din fluier, Negru-Vodă îl întreabă dacă nu cumva a văzut „Pe unde-a trecut, …

Citind recenta carte a Simonei Micali, un splendid studiu al genului literar contemporan science-fiction intitulat Towards a Posthuman Imagination in Literature and Media. Monsters, Mutants, Aliens, Artificial Beings, Peter Lang, 2019, eram uimit de asemănarea dintre povestirile recente atât de bine analizate de autoare și cele mai vechi opere literare. Poemele epice, baladele, poveștile cu …