Semn de carte



Poezia unui bilanț

Actuala producție poetică a lui Ion Pop e una așa-zicînd de bilanț. Drept care d-sa cultivă o paralelă existențială între prezent și trecut, timpuri răspunzînd într-o altă paralelă, cea dintre real și ireal. Întrucît prezentul aduce o viziune a realului în măsura în care trecutul se asociază cu irealul, grație amintirii ce constituie acea parte …



O poezie demonică

În chip inclusiv programatic, poezia Angelei Marcovici (alias Marinescu) aparține unui atașament la concret, în primul rînd la concretul somatic. E de citit aici un gest de inconformism provocator față de statutul expresiei literare, un soi de real subiacent pus în fața acesteia cum o revanșă a existențialului. Homo aestheticus e substituit printr-unul sensitivus, într-o …



O vizită în interbelic

Transpunîndu-se în mediul presei interbelice, Dan Ciachir dă el însuși dovada unui fler de gazetar. O suculentă înșiruire a unui foarte mare număr de informații selectate din paginile acesteia îi îngăduie a realiza tocmai grație abundenței și varietății lor un tablou unitar, mult elocvent mai cu seamă pentru cei dintre noi care și-au petrecut o …



Un veritabil disident

Epoca totalitarismului comunist e încă departe de a fi fost studiată satisfăcător. Intervine o mixtură a tristeții tangente la dezgust și a simțămîntului tonic al democrației reînviate, în pofida tuturor dificultăților acesteia, care prezumăm că ne împiedică a stărui mai mult asupra subiectului. Să ne reamintim că scriitorii perioadei în cauză se pot împărți generic …



Eleganță colocvială

Nimeni nu mai contestă, după știința noastră, rolul de number one al criticii românești actuale pe care-l posedă Nicolae Manolescu. Rol dobîndit deopotrivă prin operă ca și printr-un destin favorabil, pe care-l putem contempla dar și comenta în consens cu liniile sale directoare. Nicolae Manolescu a probat – fapt capital – perenitatea criticii estetice, cea …



Reîntîlnire cu Ilie Constantin

Poezia lui Ilie Constantin conține un paradox pe care l-am mai indicat și altădată. Sub pavăza expresiei clare, cu precizie latină articulată, apare aproximația, dezordinea, informul fețelor lumii. Ne întîmpină un peisaj în descompunere, o șovăială a liniilor, o degringoladă a imaginilor. Între postura auctorială expresivă și obiectul acesteia, un apăsat contrast: „Soare și nori …



Un sceptic ofensiv

Vreme îndelungată comentator al actualităților (preponderent literare, dar nu numai), al interferenței acestora cu trecutul, dar și moralist în chipul unor notații de jurnal, cu, firește, ieșirea în scenă a propriei d-sale subiectivități, Constantin Călin ne prezintă încă un volum „cu forma de miscelaneu“ ce-l exprimă ca atare. Titlul acestuia, În plină lumină, este explicat …



Un scepticism jovial

Jurnalul de cititor pe care ni-l înfățișează Dumitru Augustin Doman e în fapt o confesiune, susținută de indirectitățile lecturilor, a autorului care ne apare sub un unghi moral individualizator. Prozator și iubitor al prozatorilor mai cu seamă din literatura rusă, dar și a lui Dino Buzatti ori a unor Mircea Horia Simionescu și Costache Olăreanu, …



Încă un solitar

David Dorian, încă un solitar paradigmatic. Împrejurarea că are domiciliul în provincie (orașul Bistrița) îi favorizează condiția, provincia fiind ea însăși o paradoxală formă de solitudine a unei colectivități. În chip natural apare schițat în producția d-sale, în diverse variante, portretul provinciei celei congenere cu propria-i solitudine: „Zi fără noimă. Ploi de toamnă spală/ acoperișuri. …



O iubire imperisabilă

În contrast cu donjuanismul de-atîtea ori transparent în poezia modernă, pentru Mircea Petean Ana reprezintă o iubire absolută. O iubire simbolică similară celei întrupate în Euridice, dar mai curînd, dată fiind evoluția sa în direcția unei căsnicii durabile, în Penelopa. Impasibil la mobilitatea erotică a contextului, poetul înțelege a o omagia pe cea care i-a …