Mi-au rămas foarte puțini prieteni care să vrea să călătorească în străinătate cu mine. Și asta dintr-un motiv anume: singurele lucruri care mă interesează cu adevărat sunt librăriile. De fiecare dată când se ivește prilejul de a merge într-un oraș european, pun aceeași întrebare: „Are FNAC?” Tot restul — muzee, statui, clădiri impozante, restaurante, locuri …

Limba se înalță și cade odată cu oamenii. Ea este un barometru al măririi și declinului umanității mai precis decât măsurătorile economice și mai percutant decât studiile psihologice. În epocile de înflorire spirituală, limbajul atinge culmi ale subtilității și frumuseții. În cele de regres, dimpotrivă, el devine irelevant, stereotip, incapabil să exprime nuanțele. Se consideră, …

După ce mi-a citit recentele articole din România literară, un prieten m-a întrebat: „Toate bune și frumoase, dar de pe ce poziții ataci tu Europa?” Întrebarea e mai… stufoasă decât pare. În primul rând, nu am deloc impresia că spunând anumite adevăruri „ataci” ori devii automat dușmanul celor pe care-i critici. În al doilea rând, …

Un paradox al Europei: deși a devenit un continent al migrației neobosite, mult-invocata forță de muncă mobilă nu-și face deloc resimțită prezența. Am văzut la televizor, în Franța, și nu pe un singur canal, dezbateri îngrijorate privind dispariția „sezonierilor”. Am răsfoit apoi presa din Italia, Germania și Spania și am constatat că fenomenul e deplâns …

Orice concediu în afara țării te incită, inevitabil, la comparații. Fataliști cum suntem, trăim în prizonieratul convingerii că „la ei“ totul e lapte și miere, iar „la noi“ dezastru și fiere. O fi fost așa în timpul comunismului. Astăzi, lucrurile se înfățișează mai nuanțat. Și nu pentru că noi am fi recuperat, miraculos, distanța care …

I-am ascultat întotdeauna cu un amestec de admirație și indigare pe scriitorii care susțin că scriu într-o ambiență muzicală. Cu admirație, pentru că sunt eu însumi un iubitor al muzicii. Cu indignare, pentru că simt, instinctiv, că una sau alta dintre cele două specii culturale pierde ceva. Ea ca și cum două săbii ar fi …

O înțelegere nuanțată a minții lui Molly Bloom trebuie să pornească de la o premisă tehnică banală: solilocviul, forma prin care se adresează ea cititorului, nu e un dialog. Prin urmare, comunicarea nu e urmată de împărtășire, ci de autoreflecție. Pe de altă parte, solilocviul poate fi reacția (tăcută, dar nu lipsită de expresivitate) la …

Așa cum apare în capitolul Penelope, din Ulysses, al lui James Joyce, sexualitatea nu e legată de intimitatea căminului conjugal, ci de ieșirea intempestivă din cadrul acesteia. Judecata li se aplică ambilor protagoniști, și lui Leopold, și lui Molly. Problema e prea importantă pentru a fi expediată în câteva cuvinte. În primul rând, ar trebui …

Sunt un vechi fan al lui Bruce Springsteen. Nu știu dacă cel mai vechi din România, dar cu siguranță unul dintre cei mai vechi. Îmi aduc aminte cu precizie când i-am ascultat primele cântece, pe un LP adus de un prieten din America. Era în 1975 și discul, Born to Run, îi asigurase o popularitate …

Grea e viața foiletonistului pe timp de vară! Subiectele care primăvara și toamna se înghesuiau, s-au evaporat o dată cu apa mării. Atunci, nu făceai față asaltului informațiilor, având gustul amar al insatisfacției că nu te ridici la înălțimea așteptărilor. Că ești mereu la coada cozilor. Acum, abia dacă se ițește câte-o temă demnă de …