Orice concediu în afara țării te incită, inevitabil, la comparații. Fataliști cum suntem, trăim în prizonieratul convingerii că „la ei“ totul e lapte și miere, iar „la noi“ dezastru și fiere. O fi fost așa în timpul comunismului. Astăzi, lucrurile se înfățișează mai nuanțat. Și nu pentru că noi am fi recuperat, miraculos, distanța care …

I-am ascultat întotdeauna cu un amestec de admirație și indigare pe scriitorii care susțin că scriu într-o ambiență muzicală. Cu admirație, pentru că sunt eu însumi un iubitor al muzicii. Cu indignare, pentru că simt, instinctiv, că una sau alta dintre cele două specii culturale pierde ceva. Ea ca și cum două săbii ar fi …

O înțelegere nuanțată a minții lui Molly Bloom trebuie să pornească de la o premisă tehnică banală: solilocviul, forma prin care se adresează ea cititorului, nu e un dialog. Prin urmare, comunicarea nu e urmată de împărtășire, ci de autoreflecție. Pe de altă parte, solilocviul poate fi reacția (tăcută, dar nu lipsită de expresivitate) la …

Așa cum apare în capitolul Penelope, din Ulysses, al lui James Joyce, sexualitatea nu e legată de intimitatea căminului conjugal, ci de ieșirea intempestivă din cadrul acesteia. Judecata li se aplică ambilor protagoniști, și lui Leopold, și lui Molly. Problema e prea importantă pentru a fi expediată în câteva cuvinte. În primul rând, ar trebui …

Sunt un vechi fan al lui Bruce Springsteen. Nu știu dacă cel mai vechi din România, dar cu siguranță unul dintre cei mai vechi. Îmi aduc aminte cu precizie când i-am ascultat primele cântece, pe un LP adus de un prieten din America. Era în 1975 și discul, Born to Run, îi asigurase o popularitate …

Grea e viața foiletonistului pe timp de vară! Subiectele care primăvara și toamna se înghesuiau, s-au evaporat o dată cu apa mării. Atunci, nu făceai față asaltului informațiilor, având gustul amar al insatisfacției că nu te ridici la înălțimea așteptărilor. Că ești mereu la coada cozilor. Acum, abia dacă se ițește câte-o temă demnă de …

E vremea vacanțelor. Mulți dintre prietenii mei sunt deja pe plajele însorite ale planetei. Ce mă amuză e că în loc să se bucure de soare, de binefacerile unor civilizații avansate (sau măcar exotice), de plăcerea descoperirii noului, ard de curiozitatea de a ști ce se mai întâmplă prin țărișoară. Prima lor propoziție, la telefon, …

Anii urii (Editura Humanitas, 2019) este cea mai cioraniană carte scrisă vreodată în România. Mai cioraniană chiar decât volumele redactate de Cioran în românește. Et pour cause: disperarea lui Horia-Roman Patapievici e adânc înrădăcinată în realitate, pe când cea a lui Cioran vizează zonele conceptualului și ale imaginarului bântuit de fantome ucigașe. La Cioran, gesticulația …

Gabriel Liiceanu va muri la vârsta de optzeci și opt de ani. N-o spun eu, n-o spune Mama Omida. O spune scriitorul însuși. Anunțul face parte dintr-o superbă „revizitare” a propriei vieți, plasată la mijlocul noii sale cărți, Caiet de ricoșat gânduri (cu subtitlul „Sau despre misterioasa circulație a ideilor de-a lungul timpului”, Editura Humanitas, …

Frumoasă, desigur, demonstrația de tenis pe care clujenii i-au pregătit-o Simonei Halep, ca premiu de consolare după modestul ei sezon pe zgură, dar și ca încurajare înaintea celui de pe iarbă, care debutează săptămâna viitoare, la Eastbourne. Cei 9.000 de clujeni prezenți în tribune, în frunte – ca de obicei – cu… toboșarul Boc, au …