Versuri



Versuri de Ileana Roman

Sunt regina Elisabeta Sunt singură și mi-e rușine. Nu mi-a plăcut niciodată să stau la fereastră. Deschid ochii, văd gândurile supușilor mei ca melcii urcând, șiroind pe ziduri. Închid ochii, văd patul. Prin patul meu nu a trecut niciun rege prin bibelourile mele niciun pantof de mireasă. Prin nările văzduhului și prin vântul de mesteceni …



Versuri de Ioan Barb

mulțumire Uneori levitează ca o carte răsfoită se așază alături admir paginile ce pâlpâie cu gândurile închise în litere ca deținuții în celulele jilave printre zăbrele aud cerul șoptindu-mi numele e atâta tandrețe în aerul pe care îl respir degetele lui vânjoase îmi încolăcesc gâtul până la strangulare și vine întotdeauna clipa aceea când plutești …



Versuri de Eugen Bunaru

Peisaj cu încetinitorul Te întorci pe o stradă vâscoasă înaintezi în zig-zag cu ezitări de păianjen plutești alergi brusc urmărit de un chip invadat din morţi. îți auzi îi auzi pașii lenți vuind asurzitor de aproape. alergi te strecori în cea mai fantasmatică realitate în cea mai stridentă irealitate. faci salturi ca o felină te …



Călugărițe la Dunăre

L-am întrebat e mult de atunci Poezia mai e artă regală? tăcut, mai tăcut decât mine Es pop a zis: nu Am ascultat e mult de atunci Călugărițele pe schiuri ale părintelui Pintea și nu le-am uitat Nu știu cine m-a pus să ajung la Dunăre și să dau peste călugărițe cositoare coseau iarba cu …



Lumini și umbre, sunete…

sfârșitul zilei – cântecul cucului scutură păpădia * cireș înflorit – doar vântul mișcă umbra vrabiei * o vrabie pe ramura salciei – luna în scădere * safari – soarele-n amurg traversând zebra * prins în bobul de rouă – cântecul unui greier * amurg – umbra berzei părăsind cuibul * după furtună – umflat …



Versuri de Radu Cange

Doar -eminesciana- Atâta de sfios, cum sunt, nici gând să te sărut, eternitate. Și de te vreau, ești mult prea împărțită, și nu mi te doresc să-mi fii ispită. Doar vântu,-o frunză, când va alunga, să-și amintească de simțirea mea. Destine Nu veneai, nu veneam, se simțea o pojghiță de gheață, subțire. Te închipuiai mireasă, …



Poeme pentru mai tîrziu

nimeni nu mai întoarce capul căci înapoi bîntuie, ca niște stafii, hoardele nimicului. doar micile încleștări ale rădăcinilor ne ating gleznele. un singur cuvînt dacă ar răzbate pînă aici, totul s-ar destrăma ca o iluzie sosită prea tîrziu. picioarele noastre de ceață rătăcesc pe alte drumuri încrucișate. silabisindu-ne numele la răscrucile semnelor împăienjenite. și nici …