După 30 de ani

Mass-media originale

Întrebarea „de ce sunt mass-media din România de după căderea comunismului altfel?” este nu doar o parafrază la îndemână, ci și o chestionare justificată; prin comparație cu ceea ce a fost în cazul țărilor care au plecat în istoria ultimelor decenii din poziții similare cu România, la noi chiar a fost semnificativ altfel. Răspunsul la …

Presa culturală din România în ultimii treizeci de ani

Pentru intelectualitatea românească, ca și pentru întreaga societate, momentul istoric 1989 a coincis (dincolo de evoluțiile politice în sine), cu debutul unor așteptări entuziaste, aproape naive, deși în mare parte justificate, legate de o transformare rapidă și mai ales de substanță a contextului cultural, în concordanță cu noul cadru – democratic, spre care țintea, măcar …

Câteva considerații despre presa cotidiană din postcomunism

O rivalitate în presa românească Primii ani ai tranziției postcomuniste au fost dominați în esență de rivalitatea dintre două cotidiane, „România liberă” și „Adevărul“ (fosta „Scânteie”, principalul ziar al Partidului Comunist Român), care exprimau de fapt principalele orientări politice existente în societatea românescă de după 22 decembrie 1989 (anticomunism, dorință de despărțire de vechiul regim, …

Alexandru Lăzescu: Presa românească – romantism, postromantism, (in)decență și declin

Cristian Pătrășconiu: Putem identifica o „vârstă de aur“ a presei pentru ceea ce s-a întâmplat la noi în ultimele trei decenii? Alexandru Lăzescu: Cred că avem câteva etape distincte. Presa de la noi a avut câteva episoade temporale foarte diferite, din perspectiva atitudinii și a impactului, a felului în care s-a raportat la putere sau …

O tranziție refuzată

În ciuda inerentelor limitări tehnice și organizatorice, posturile de radio străine – BBC, Deutsche Welle și Radio Europa Liberă – au populat în mod benefic spațiul tranziției românești de la un peisaj audio-vizual dominat de instituțiile de stat la pluralismul mediatic de astăzi. Principalul lor atu era același din perioada comunistă: o independență editorială totală, …

Televiziunea și țara. Istoria postdecembristă în oglinda catodică

Circulă pe Internet programul TVR pentru ziua de vineri, 22 decembrie 1989. De la prânz până la Telejurnal titlurile emisiunilor, deși anoste, sună azi strident: Deplină unitate în patria română.Versuri patriotice și revoluționare, apoi Un singur gând, o singură voință.Cântece muncitorești, urmat de documentarele Construim mult și frumos și Mândria de a fi cetățean al …

30 de ani de diversiune

Auspiciile sub care s-a născut presa liberă din România postcomunistă au fost fake; ursitoarele erau ofițeri acoperiți. S-a spus, oarecum emfatic, că a fost prima dată când o revoluție era televizată în direct. Dar a fost oare cu adevărat o revoluție care „s-a dat la televizor“ sau primul război hibrid din istorie (dezinformare + război …

Homeopatie și presă în primii ani de postcomunism

Ieșită din pântecul propagandei comuniste ca din spuma albă a Mării Negre, presa românească de după 1989 a funcționat, mai întâi, ca un excelent poligon de reîmpăcare a românilor cu ei înșiși, demonizând un trecut din care noi am plecat fix înaintea Crăciunului. Toată obida acumulată timp de decenii avea nevoie stringentă de o cruciadă …

La Est de Vest

Nu poți avea, ca țară, o istorie plictisitoare când ești asezat, geografic, acolo unde se întâlnesc civilizații și unde se confruntă – soft adesea (sau hibrid, cum e la modă astăzi), dar intens – cei care aleg diverse arhitecturi (geo)politice. În alte cuvinte: nu poți avea o istorie plictisoare când ești „la margine”, când țara …