Teatru



Mîșkin, prinţul meu alb

Într-o seară din acestea multe sufocante, în vreme de incertitudini majore, m-am apucat să povestesc unor foarte tineri actori despre prieteni. Despre artiști mari, care astăzi nu mai sînt. Au rămas umbrele. Umbrele lor pe pămînt sînt personajele. Mișcările acestora pe scenă, în amintiri, în aburul timpului. Și uite așa, serile sînt tot mai des …



Kafka și visele mele

în 1991, primăvara, am ajuns la Praga. Eram în drum spre Frankfurt, spre un Congres pentru drepturile omului. Popasul la Praga mi s-a părut necesar. Ca un fel de prolog. Nu a uitat nimeni anul 1968. Deși înfrînți de tancurile sovietice, cehii au știut să se opună, să spună NU. Intelectualii au creat o mișcare …



Poate un pescăruș

Habar n-am dacă agitația pescărușilor nu exprimă ceva din ce se întîmplă cu noi. Deși sînt născută și crescută la București, nu-mi amintesc să fi văzut pe aici pescăruși. De aceea, întîlnirea cu ei era doar la mare. Mereu i-am urmărit cu fascinație și cu teamă, în același timp. Sînt păsări puternice, își stabilesc atent …



Dulce-amar ca Zahar

Am revăzut, în transmisiune online, spectacolul Oblomov al lui Alexandru Tocilescu, pus în scenă la Teatrul „Bulandra“. M-am cutremurat. Mi s-a părut ca un testament ad litteram. O suprapunere totală a lui Toca cu Oblomov. Din toate punctele de vedere… La fel de tare m-a lovit contextul în care îl revăd. În izolare. În vremea …



Cîmpuri de rapiță

Între 25 aprilie și 3 mai ar fi trebuit să aibă loc la Teatrul din Caracal cea de-a X-a ediție a Festivalului „Ștefan Iordache“. Ediția de anul acesta îi era dedicată lui Emil Boroghină, care a împlinit 80 de ani, colegul de facultate și prietenul lui Ștefan Iordache. În cel mai frumos teatru. Un teatru …



Undeva, în Oltenia

Plouă strașnic. Nu am pod și ploaia bate în acoperiș sfîrșitul lumii. M-am pus în vîrful patului și aștept să mă ia. Stau cu mîinile pe piept și număr. La următoarea rafală de vînt, voi zbura cu tot cu acoperișul. Să nu fiu ipocrită… demult îmi doresc asta. E clar că nu oricine merită. Trebuie …



Lumină și amintiri

Cît este de complicat și de diferit totul pentru noi în așa de scurt timp. Mîine nu vom mai fi ca azi. Probabil că nici noi înșine, nici lumea asta nu va mai fi la fel. Fiecare dintre noi are acum, poate, un moment de derută, de teamă, de neputință, sîntem cînd mai puternici, cînd …



Confuzii

concursul pentru funcția de director al unui teatru, numit manager mai nou, este un proces birocratic strict, bazat pe lege. Acesta este primul pas. Un concurs nu este un proces electoral, însoțit de campanie electorală. A afirma că cineva „susține“ un candidat sau că nu-l „susține“ este doar o manieră subiectivă de a privi lucrurile …