Am terminat de citit de curînd romanul lui Ian McEwan Ceea ce putem ști, publicat de Editura Polirom și remarcabil tradus de Dan Croitoru. Ca întreaga serie de autor. Probabil că Dan Croitoru s-a sustras realității și deformărilor ei și este dublul lui McEwan. Valoarea traducerii luminează încă un autor. Pe cel care pare că …
De la alegerile ultime pentru președinte, trăiesc iarăși apăsată de prezent. Toată zgura strînsă și ascunsă prin diferite cotloane de ani de zile a țîșnit cu o presiune uimitoare, dificil de evaluat la momentul respectiv. Aranjamentele politice, dedesubtul implicării serviciilor, lovituri de partid și candidatură răsturnată într-o noapte, tot ca hoții, împărțirea noastră în două …
Marina Constantinescu: Ce credeți că ați primit important în viață? Sorana Coroamă-Stanca: Familia în care m-am născut și am crescut. Și căsătoria mea cu Dominic Stanca. Și fiul meu, și fiul fiului meu, adică nepotul meu. Cei doi bărbați ai mei, deosebiți. Nu pentru că vorbește mama sau bunica. Pentru că sunt deosebiți nu numai …
În fiecare an, ca un ritual al vieții și al morții în deșertul memoriei, pe 22 iunie și pe 22 iulie, vorbesc cu aceiași prieteni: Horațiu Mălăele, Helmut Sturmer, Lia Manțoc, Emil Boroghină. Seara, tîrziu, îi scriu cîteva rînduri Magdei Stief. Vlad, Vladone, Meșterul. Vlad Mugur. Pe 22 iulie s-au împlinit douăzeci și cinci de …
Am văzut spectacolul O scrisoare pierdută în concert al Adei Milea la Teatrul Național din Cluj, la Festivalul „Întîlniri“, organizat anual acolo. Era 2022, după pandemie, eram cam deșirați, cam fără haz, speriați, năuci. Dar bucuroși că sîntem împreună. Ada Milea nu se întîlnea atunci pentru prima oară cu trupa, colaborarea constantă, de ani de …
Din 1990 încoace, statul român nu a construit niciun teatru. Nicio sală de concerte. Niciun hub cultural. S-au renovat și reabilitat cîteva teatre din România, clădiri arhitecturale unice, anulate de comuniști. Este complicat să construiești. Orice. O casă, o școală, un spital, un teatru, o grădină, o comunitate, o societate, o lume. Cel mai simplu …
Scriu, revin, analizez. Nu mai sper. Dezastrul din cultură mi se pare că atinge un vîrf extrem de periculos. Cumva și în urma unor poziții clare, dure, constante. Pentru că, de exemplu, bugetul aproape de zero care se dă Ministerului Culturii nu reprezintă o situație nouă. Ci una nemodificată de multă vreme. De cîte ori …
Într-o seară din acestea multe sufocante, în vreme de incertitudini majore, în Cetatea de la Alba Iulia m-am apucat să povestesc unor actori tineri talentați, inteligenți, sensibili, despre prieteni. Despre artiști mari, care astăzi nu mai sînt. Au rămas umbrele. Umbrele lor pe pămînt sînt personajele. Mișcările acestora pe scenă, în amintiri, în aburul timpului. …
E tîrziu, e trecut de miezul nopții. Plouă, torențial, cu tunete și fulgere, undeva în România lovită de caniculă, furtuni și trădări. Și în Lear e furtună. Și în sufletul meu. Poate și de asta mă grăbesc să îmi mărturisesc, iar și iar, reîntîlnirea majoră și tulburătoare cu lumea lui Shakespeare. O lume construită de …
S-a folosit această expresie, sintagmă, etichetă, nici astăzi nu înțeleg ce a definit. În ultima vreme, răul se acutizează grav. Pentru societate, pentru breasla mea, pentru artiști. Suma paradoxurilor pune un semn egal cu aberația absolută. Un guvern este demis prin moțiune de cenzură cam după un an de mandat al președintelui. Înțeleg de aici …
Săptămîna care a trecut a fost, probabil una dintre cele mai intense în plan profesional și afectiv. Din februarie, de cînd s-a anunțat Premiul pentru întreaga activitate de critică de teatru, acordat de Senatul UNITER, am primit sute și sute de mesaje, pe toate căile posibile. Nu au fost doar prietenii mei de o viață, …
În 1994, printr-un act abuziv, Alexandru Dabija a fost demis din funcția de director al Teatrului Odeon din București. Paradoxul a fost situat pe culmi. Teatrul Odeon era considerat unul dintre cele mai tari teatre ale momentului și, în orice caz, cel mai non-conformist prin program, atmosferă, atitudine. Trebuia scos din cărți pentru că ieșea …