nu mai vor nici o stea nu mai cade nu vrea să cadă aici pe pămînt nu mai vrea toate stau fixate pe boltă în veci ne-au uitat ele care cîndva coborau printre nourii în flăcări să ne vadă pe noi cum privim mînă în mînă împreunate inimi la trecerea lor printre straturile dese în …
Amintirile – mirese rătăcite, le las în sertarul secret – inele de iarbă pierdute în oceane necunoscute. Uităm lucrurile şi anii plâng peste noi. Desenăm ziduri şi construim drumuri de hârtie, colorăm zilele, însă astăzi ne învăluim în poleială şi fum. Sfinţi mărunţi, dominaţi de prezent şi luciditate, ne pierdem când stelele cad în nopţile …
Domnului Mihai Șora Nu pentru că nu aș avea altceva mai bun de făcut lucrez la desăvârșirea mea, dar m-am săturat să spun ceea ce vreau să spun. Idealul meu este ca atunci când vreau să spun ceva să spun altceva, atunci când vreau să scriu o literă, să scriu altă literă. Idealul meu este …
Grădina e vechea Grădină. O ține de mână cea Nouă în timp ce un Herodot ghebos transcrie spasmele umbrelor. Schimbarea la Față. Nu cere nicio simbrie, tropăie pe scările de ciment cu mușchii verzui la vedere. Metamorphosis. Și nu aude decât amestecul de vocale din limbile moarte: Socrate și Seneca, sinucigașii neconsolați ce întârzie să …
Proba focului Zidurile minții mele sunt din nuiele și temelia lor din lemn de stejar când se aprind ard mocnit și visele se prefac în mănuși de cenușă din care Tu presari indulgențe peste Marea Uitării liniștești valurile care nu au somn și se izbesc de granița dintre noapte și zi vuietul lor acoperă chemarea …
Despre ceaţă şi alte asemenea 1. Gândești dimineaţa ca pe o aripă nouă ce intră cu trupul întreg în ziua care o să o mistuie. Te vezi ajuns la capătul ei cu un zâmbet ca o lamă de seceră. Până atunci cauţi să scapi de tot praful adunat alături de drumul pe marginea căruia istoria …
O luptă e Poezia o luptă universală cu cel slab cu cămașa lui sfîșiată cu clipele lui în derivă cu gîndurile lui cum răni sîngerînde îl va supune pînă la urmă o luptă e Poezia și cu cel puternic cu trufia lui cum un trident cu armura lui arogant întocmită din porțiuni ale Soarelui obștesc …
Vrăjitoarea Ea e, cu siguranță, o vrăjitoare. Are o inimă care deși nu se vede, se simte, o vezi cum își traduce zbaterea din piept în cuvinte. Priviți-i ochii cu care oprește norul în loc, noaptea îi visezi cum dau, cu o clipire, cerului, foc. Sau gura…! Gura care deșiră propoziţii dintr-o carte încă …
despre tine așa se rostogolesc toate peste pielea noastră un asfințit mirosind a vanilie și a timp mâinile tale sunt din ce în ce mai frumoase din ce în ce mai lungi locuri din care fugi întotdeauna îmbrăcată în visele mele cele mai frumoase de azi o să mă schimb mâinile mele vor fi din …
Anotimpurile sînt o invenţie vin ploile. și după ploi, vin tot ploile. ploi de primăvară, ploi de vară, ploi de toamnă. crește iarba, cresc apele. pe noi, pe noi nu ne întreabă nimeni nimic. Bună seara! dar nu pentru ultima dată bună seara tuturor! bună seara celor ai nimănui! bună seara pentru cînd am uitat …