MIHAI FRĂȚILĂ, episcop greco-catolic de București, s-a născut la Alba Iulia în 1970. A studiat Teologia la Roma, ca bursier al Colegiului Pontifical Pio Romeno, singura instituție românească din Cetatea Eternă aflată sub patronajul Vaticanului, și la Paris. Între anii 2005 și 2007, a fost rector al acestui așezământ. Este autor și coautor a numeroase …
Cristian Pătrășconiu: Un triptic – încheiat cu Mama. Istoria unei priviri – care are un cuvânt comun în titlurile ce îl compun: „mama“. Ce fel de triptic e acesta? Ioan Stanomir: Este un triptic ivit din transa unui dicteu al poeziei şi al dragostei. Nu a existat, în niciun punct al scrierii lor, un plan. …
Lea Ypi ocupă catedra Ralph Miliband de politică și filosofie la London School of Economics. Prima sa carte, Liberă: Un copil și o țară la sfârșitul istoriei, a câștigat Premiul Ondaatje și Premiul Slightly Foxed pentru cea mai bună biografie de debut și a fost nominalizată la Premiul Baillie Gifford și Premiul Costa pentru biografie. …
Fotbalozofia (Editura Vremea) – cea mai recentă carte care poartă semnătura lui Traian Ungureanu – e punctul de pornire pentru acest dialog. Unul care e nu numai despre fotbal, ci și despre literatură. Cristian Pătrășconiu: Fotbalozofia. Cu Z, nu cu S, deci. Cam ce ar fi – (din) scurt spus? Și ce nu ar fi? …
Avem, în sfârșit, în formula integrală în limba română, monumentala lucrare a lui Toma din Aquino – Summa theologica (Editura Polirom). Patru volume, peste 3.500 de pagini, o muncă întinsă pe aproape două decenii. Alexander Baumgarten este cel care a coordonat acest vast șantier; despre acesta, dar mai ales despre marile mize ale apariției marii …
„Omul balcanic. O călătorie literară prin opera lui Andrić și Kadare“ – aceasta este cartea de la care pornește conversația de față. Despre volum: „Cartea de față, cu o dominantă simbolică din punct de vedere focloric-literar, dar comportând și elemente de etnocritică și antropologie literară, încearcă să refacă traseul sinuos și spectaculos al Balcanilor pornind …
Cristian Pătrășconiu: Cum s-a schimbat, în timp, relația dumneavoastră cu poezia? Mai exact: s-a schimbat în mod esențial? Vasile Dan: Nu cred că am scris în mai multe feluri poezie. Cunosc, și nu puțini autori, unii intrați cu brio în istoria literaturii, care, da, au abordat stiluri diferite. Uneori, așa și așa. Alteori, redutabilă. Bunăoară, …
Cristian Pătrășconiu: Când urcați pe munte, ce simțiți mai mult: poezie sau proză? Liviu Ioan Stoiciu: E treaba subconștientului să acumuleze ce simt. Prin el sufletul comunică, se exprimă la masa mea de scris (nu întâmplător am senzația că „mâna scrie singură“; impulsul de a crea îl dă sufletul). Sau așa îmi imaginez, n-am o …
Cristian Pătrășconiu: Mai merită să faci astăzi critică literară (de întâmpinare)? Dan Gulea: Critică de întâmpinare, întotdeauna, dacă înțeleg corect întrebarea dumneavoastră – iar astăzi, în epoca marketizării, în care cartea sau autorul au devenit produse, eventual așezate pe un raft, cu atât mai mult. Personal, am înțeles acest lucru începând cu cele mai recente …
Cristian Pătrășconiu: De când scrieți jurnal? De când îl țineți? Gheorghe Grigurcu: Cele dintâi însemnări ale mele cu caracter de jurnal cred că datează din anii studenției. Pentru originea lor cutez a face în prezent o supoziție. La o vârstă fragedă am avut simțământul, evident neconfirmat, al unei înzestrări pentru pictură, ispitit mai cu seamă …
Cristian Pătrășconiu: Cum e – nu viața, ci literatura – acum, la vârsta senectuții? La fel de seducătoare ca la 20, la 40, la 50 de ani? Alexandru Călinescu: Nu mai poate fi la fel de seducătoare ca la 20 de ani. Când ești cititor profesionist intervine de la un punct încolo o anu – …
Cristian Pătrășconiu: În continuare, scrieți literatură numai noaptea? Mihai Măniuțiu: Da, în special noaptea… Dar nu neapărat programatic. Îmi place totuși să cred că noaptea mă protejează și mă ajută să ating acea stare de febră, de semitrezie activă, propice scrisului. E un joc cu mine însumi – un joc în cursul căruia se întâmplă …