Istorie literară



Dimitrie Găzdaru către G. Ivănescu – epistolar inedit

Dimitrie Găzdaru (1897 – 1991) s-a afirmat drept unul dintre cei mai de seamă romaniști ai secolului al XX-lea, făcându-se cunoscut mai ales în spațiul cultural hispanofon, prin zeci de volume și sute de articole de filologie și lingvistică romanică. Și-a început cariera didactică la Iași, ca asistent al profesorului său A. Philippide (1924-1928), a …



Ion Marin Sadoveanu ‒ „Sfârșit de veac în București”

N-ar fi exclus ca Petru Dumitriu, scriind Cronică de familie, 1957, să se fi aflat într-o relație de emulație cu Ion Marin Sadoveanu, autorul romanului Sfârșit de veac în București, 1944. Romanul lui Ion Marin Sadoveanu, primul dintr-o proiectată trilogie, Lumea (din care până la urmă a mai apărut doar al doilea, Ion Sântu, 1957) …



Gala Galaction – Papucii lui Mahmud

influența apăsătoarei proze a lui Dostoievski s-a extins lent (de la mijlocul secolului nouăsprezece și până spre sfârșitul secolului douăzeci), ca un nor radioactiv, spre țările din vestul Rusiei, până a cuprins întreaga Europă. Mulți prozatori europeni – ca Franz Kafka sau Albert Camus, Gala Galaction sau Nicolae Breban –, contaminați, au descoperit și ei …



Caragiale și Holberg

Prima interferenţă, după ştiinţa mea, între literatura română şi cea daneză o datorăm lui Caragiale. Într-un articol nesemnat al acestuia, publicat fără titlu în ziarul liberal „Voinţa naţională” la 4 octombrie 1885, cu paternitatea stabilită de Şerban Cioculescu şi intitulat de el [À la don Ranudo de Colibrados], autorul Scrisorii pierdute persiflează fumurile aristocratice ale …



Dinu Pillat: Scrisori către Al. Săndulescu

După tribulații îndelungate, atât în plan familial, cât și în cel profesional, evocate amănunțit în volumul Operație pe cord deschis (Ed. Universal Dalsi, București, 2002), Al. Săndulescu era încadrat, la 1 martie 1963, în calitate de cercetător al Institutului de Istorie Literară și Folclor, grație directorului G. Călinescu. În toamna anului următor, revenea pe post …



Vasile Alecsandri – „Dridri”

La 25 iunie 1851 publicația franceză „Teatrul“ anunță încetarea neașteptată din viață a tinerei și admiratei artiste Dridri (pe numele ei adevărat, Marie Angélique Chataignez). Cu această informație începe romanul lui Vasile Alecsandri, publicat în formă de foileton în 1871 în „Revista contimporană“ și rămas neterminat. Autorul i-a adăugat ulterior două scrisori, reproduse ca o …



Cornel Regman (28 noiembrie 1919 – 14 iulie 1999)

Debutul critic al lui Cornel Regman, în lustrul dinainte de 1947, este absolut remarcabil. Viitorul cronicar literar scrie deocamdată mai mult despre clasici, începându-și printre puținii critici de ieri și de azi, articolele cu o critică a criticii. Toată prima parte din Alecsandri, prozatorul este, de pildă, admirabil scenarizată. Puțini se pricep mai bine ca …



Nichita Stănescu la Chișinău

În prima decadă a lunii septembrie 1976, aveau să se țină zilele literaturii sovietice în RSS Mol­do­ve­nească, inclusiv cu mai mulți oaspeți-participanți din „lagărul socialist“. Însă, foarte precaut și secretos, precum era, Pavel Boțu, prim-secretarul uniunii condeierilor de la Chișinău, se străduise să păstreze o taină aproape cazonă, de… con­traspionaj, să zic, despre programul respectivului …