Istorie literară

Junimiștii, de Paști

„Dragul meu Pogor, fă-mi plăcerea de a-mi scrie doar într-un cuvânt dacă ar fi de bun gust, la Iași, să nu te duci în persoană să faci vizite, dar să-ți trimiți numai propriul nume. Aș vrea să aplic această metodă modernă de reuniune separatoare prin carte de vizită (către D. Mavrocord[at], către mitropolit etc.), lumea …

Ion Vinea sau amânarea

Destinul lui Ion Vinea stă sub semnul paradoxului amânării şi al aşteptării. Există, în fibra intelectuală a lui Vinea, ca şi în desenul lui biografic, o pecete a timpului care se scurge şi care îndepărtează, implacabil, clipa consacrării sale. La 1964, atunci când moare în RPR, Vinea este un om al unei alte epoci. Lipsit …

Neliniștea productivă. Romul Munteanu (1926-2011)

Viața și opera lui Romul Munteanu trasează un parcurs marcat de ezitări și crize, dar susținut de o voință constantă a comparatistului de a-și făuri un profil cultural. Între o viață trăită și o viață visată se deschide treptat un spațiu fertil, în care experiența personală se transformă treptat în reflecție, iar reflecția în scris. …

135 de ani de la nașterea lui Ion Pillat. Iussuf Pillaf

La 12 noiembrie 1912, studentul în Drept Ion Pillat primea la Paris, de la o legătorie din București, placheta Visări păgâne, care marca debutul său liric în volum. Povestea apariției acestuia este mai puțin cunoscută. În luna aprilie a aceluiași an, în scrisorile trimise asiduu fetei de care era îndrăgostit, poetul se confesa în legătură …

Jocul sacru cu bila de sticlă. Nicolae Manolescu (1939-2024)

Rădăcinile relației lui Nicolae Manolescu cu fenomenul religios pot fi identificate într-o întâmplare narată în textul „Te cheamă mitropolitul!”, din volumul Teme. În urma unei farse de 1 aprilie puse la cale de colegi, copilul de șapte ani s-a pomenit în fața „matusalemicului” mitropolit, vecinul de grădină al școlii sale. Ceea ce trebuia să fie …

Veghea casei Ibrăileanu. G. Ibrăileanu (1871-1936)

Scriitor hiperlucid, deși insomniac, cu o structură neoromantic-pasională, dar socialmente rezervată, Garabet Ibrăileanu a fost, fără îndoială, omul paradoxurilor. Mintea sa pătrundea realitatea cu o luciditate care îi oferea forța de a supraviețui anxietăților și fragilității fizice. În locuința sa, organizată ca un adevărat spațiu de carantină spirituală, el viețuia simultan între două lumi: cea …

Demnitatea discreției. Petre Stoica (1931-2009)

Petre Stoica reprezintă un caz distinct în poezia română postbelică, întrucât, în opera sa, matricea provinciei bănățene asimilează organic efluvii culturale mitteleuropene, decantate prin filtrul memoriei afective. Dimensiunea central-europeană nu se manifestă neapărat printr-o tematică explicit germanică, ci prin sobrietatea discursului, crepuscularism, economie expresivă și o aplecare minuțioasă asupra universului domestic. Rafinamentul descrierii obiectelor, ritmul …

Romul Munteanu – teoretician al romanului

Profesorul Romul Munteanu (1926-2011) este autorul câtorva lucrări de referință, a căror repunere în circulație poate fi extrem de utilă pentru noile generații de cititori. Din rândul acestora, putem semnala: Farsa tragică (1970, ed. a II-a, 1986), Metamorfozele criticii europene moderne (1975, ed. a II-a, 1988) și Noul roman francez (1973). Cu un titlu ușor …

Anatomistul imposturii. Alex Ștefănescu (1947-2024)

Prin volumul Cum te poți rata ca scriitor. Câteva metode sigure și 250 de cărți proaste (Editura Humanitas, Bucureşti, 2009), Alex Ștefănescu nu a urmărit punerea la zid a pretinșilor scriitori, ci o radiografie lucidă a eșecului acestora. Criticul a invitat „victimele” să-și privească propriile cărți cu detașare, ca pe niște erori genetice expuse pe …

G. Ibrăileanu și problemele romanului

Deși nu s-a considerat niciodată un autentic romancier, G. Ibrăileanu rămâne unul dintre cei mai importanți autori și teoreticieni ai genului din perioada interbelică. Ideile sale despre roman au fost exprimate atât în interviurile acordate, cât și în mai multe studii, din rândul cărora se detașează eseul Creație și analiză. Criticul de la Viața românească …