Istorie literară

Alteritatea sublimată. Leonid Dimov (1926-1987)

Deși frecvent asociată esteticii barochizante, poezia lui Leonid Dimov nu reiterează, la nivel biografic, arta ostentației și a excesului vizibil, simbolizat emblematic prin imaginea păunului. Cauda pavonis a acestui important poet român postbelic a rămas circumscrisă unei atitudini cvasi-claustrante. Într-o succintă biografie adresată prin scrisoare lui Eugen Simion, Leonid Dimov se confesa: „Am fost și …

Tăcerea pierdută. Ioan Alexandru (1941-2000)

Motivele creștine au traversat cu discreție și constanță istoria poeziei românești, de la primele texte scrise în limba română până în contemporaneitate. De la Dosoftei, trecând prin sămănătorism, tradiționalism, neomodernism și până la formulele lirice actuale, imaginarul religios – sub forma miturilor, a simbolurilor biblice și a structurilor arhetipale – s-a menținut ca un filon …

Vintilă Horia și provocările exilului

Vintilă Horia (1915-1992) se numără printre acei oameni de cultură care, în ciuda numeroaselor vicisitudini pe care le-au trăit, au reușit să confere strălucire exilului românesc. La fel ca în cazul celorlalți scriitori români care au fost obligați de evenimentele istorice ostile să își părăsească meleagurile natale, există și în biografia spirituală a lui Vintilă …

Zmeii și buzduganul. Nicolae Labiș (1935-1956)

Caracterizându-l pe Nicolae Labiș drept buzduganul unei generații, Eugen Simion nu se referea doar la excepționalul talent al poetului – pe care unii critici l-au considerat chiar de natură genială –, ci mai ales la rolul său de mesager, de deschizător de drumuri pentru colegii săi de generație. Buzduganul acesta purta pecețile poetului autentic, acele …

Faites vos jeux!

Acolo unde prosperă imaginația, înflorește și jocul. La vârsta la care distincția dintre „a fi” și „a reprezenta” se pierde în mirifica lume a copilăriei, „biblioteconomia” a precedat, în cazul lui Nicolae Manolescu, orice altă experiență de viață: „Nu-mi aduc aminte de primele mele jocuri de copil; dar am proaspete primele amintiri de lectură. Sau …

Sarmale și blanc-manger

Se pare că, la o masă din gara Ploiești, luase loc Titu Maiorescu. Luându-și în serios rolul de birtaș, Gherea s-a apropiat de masă întrebând: «Sunt bune sarmalele?» Maiorescu, se zice, i-a răspuns placid: «Mai presus de orice Critice».“ Anecdota, povestită de Păstorel într-una din cronicile sale culinare (Iașul gastronomic), la zece ani după dispariția …

Nicolae Pillat – prozatorul și poetul

Nicolae Pillat – prozatorul Surprinzător, Nicolae Pillat a început să scrie de foarte devreme, din fragedă copilărie, judecând după cel mai timpuriu text păstrat (poate chiar debutul său?), o povestire intitulată Neascultarea, descoperită de curând, în revista Amicul Tinerimei1, nr. 12, din 15 martie 1909. Semnată „Niculae I. Pillat, Paris“, ea descrie o întâmplare moralizatoare …

Nicolae Pillat, frate de poet

La 130 de ani de la naștere (octombrie 2024) și la 50 de ani de la moarte (2025), constatăm că prea multe nu s-au scris de-a lungul vremii despre mezinul Nicolae, fratele mai puțin cunoscut al poetului Ion Pillat, rămas în umbra acestuia, deși înzestrările sale și destinul nu poartă deloc pecetea cenușiului sau a …

Între două denunțuri mortuare. C. Stere (1865-1936)

Ziarul Neamul românesc anunțase în iunie 1930, într-un stil laconic, adică deloc caracteristic verbului iorghist, știrea că a murit C. Stere, în urma unui stop cardiac. În ziua următoare a fost dezmințită lugubra farsă printr-o formulare stupidă și ambiguă, redacția exprimându-și profunda mâhnire că a putut fi indusă în eroare… Dar inamicii victimei respectivei farse …