Istorie literară

Regăsirea în absență. Virgil Ierunca (1920-2006)

Exilatul Virgil Ierunca, plecat din România ca să-i boicoteze istoria vitregită, a ajuns la Paris să trăiască patruzeci de ani pentru a recupera românitatea. Grație unei adecvate înțelegeri de sine și a identității etnice, patria a fost regăsită în absență, după experiența pierderii ei: „Și trebuie să recunosc – simplu – că regăsirea mea trece …

Contextul și istoria literarității. Mircea Anghelescu (1941-2022)

Volumele de istorie literară ale lui Mircea Anghelescu sunt concepute în așa fel încât să existe o continuă rotire a privirii critice de la operă către împrejurările în care aceasta își face apariția, de la autor către mediul cultural în care evoluează, de la literatura propriu-zisă către formele de discurs proxime. În studiile și articolele …

Regatul imaginarului

Apărut cu puțin timp înainte de trecerea la cele sfinte a scriitorului, volumul Un regat imaginar (1997) repunea în circulație cvasitotalitatea prozelor scurte publicate de Ștefan Bănulescu (1926-1998). Cartea are trei secțiuni distincte. Prima parte reunește ciclul de nuvele Iarna bărbaților, cea de a doua conține povestirile grupate sub titlul Banchetul de la Castelul Alb, …

Dinicu Golescu, un călător aristotelic și rousseauist

Se împlinesc două sute de ani de la cel de-al treilea periplu european povestit de Dinicu Golescu în Însemnare a călătoriei mele, precum și de la publicarea ei la Buda, în 1826. Auspiciile receptării acestui boier filoeuropean par bune, fiindcă a fost reintrodus între autorii recomandați la liceu. Însă situația edițiilor aflate acum pe piață …

Istoricul literar în subterană. Z. Ornea (1930-2001)

Activitatea editorială, întocmirea de ediții critice, reabilitarea scriitorilor și a curentelor afectate de pseudo-interpretările socio­logismului vulgar l-au determinat pe Z. Ornea să coboare la „subsol”, acolo unde inventarierea a ceea ce istoria literară a păstrat din trecut a fost abandonată întunericului. Tot ce îi cade sub priviri pare a avea aspectul unei necropole: „Istoria literară …

Prețul propriei măsuri. I. Negoițescu (1921-1993)

„Cea mai mare însușire a criticii lui Ion Negoițescu a fost și cel mai mare defect al ei: extrema origina­litate” (Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, Editura Cartea Românească, București, 2019, p. 894). Aceste rânduri pentru finalul unui profil încadrabil istoriei literaturii iscă două întrebări: este cu putință ca o …

Un poet minor și o poezie nemuritoare. Andrei Mureșanu, Un răsunet

Puțini poeți din literatura noastră au fost atât de controversați: și elogiile, și contestările, alternative sau concomitente, au fost făcute la o înaltă temperatură a convingerilor, pătimaș, unilateral. Înainte de a fi poet, Andrei Mureșanu este un mit, un simbol, o conștiință civică exemplară. A intrat definitiv în triada de aur a Revoluției transilvane de …

 A(i)uritul drum de mijloc. Miron Radu Paraschivescu (1911-1971)

Din creația lui Miron Radu Paraschivescu rezistă scurgerii timpului pagini din Cântice țigănești, care îi conferă o certă posteritate poetică, și numeroase fragmente din Jurnalul unui cobai, care aduc în actualitate problematica omului și a epocii în care a viețuit scriitorul. Plasarea în Istoria critică a literaturii române a lui Nicolae Manolescu la categoria scriitorilor …

Nostalgia imposibilei întoarceri

Condiția exilatului este la Norman Manea un dat genetic, iar nu o consecință a unei decizii politico-ideologice sau a unei transplantări geografice survenite la maturitate. Expulzarea la cinci ani „din acea «dulce Bucovină, veselă grădină»” (Întoarcerea huliganului, Editura Polirom, Iași, 2025, p. 87) și deportarea în lagărul din Transnistria i-au marcat hotărâtor starea afectivă și …