Tocmai mă pregăteam să scriu despre Tropar. Astăzi (2025), recenta culegere a Gretei Tartler, când pe masa mea de lucru a poposit o nouă și cuprinzătoare antologie de autor a poetei, intitulată Realul mai sus cu un ton. Apărută ca urmare a decernării Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu“, cartea îmi prilejuiește o imersiune în …

E arhicunoscută „ucenicia“ lui Ioan Pintea pe lângă Nicolae Steinhardt, ca și devotamentul cu care prelatul-scriitor ocrotește posteritatea, spirituală și materială, a autorului Jurnalului fericirii. Ar fi ispititor și facil, prin urmare, să asociez cartea sa de însemnări Proximități și mărturisiri (ajunsă acum la o a doua ediție, revăzută și adăugită) cu modelul ilustru al …

Vârtejul fractalic Intitulat discret Cântece, volumul de debut al lui Mircea Florian decupează și individualizează una dintre fațetele trecute cu vederea, până acum, ale personalității sale inter- și trans-disciplinare. Este vorba de ipostaza poetică. Florian nu este primul „cantautor“ român (cum li se spunea în anii 1970-1980 cântăreților folk ce-și scriau singuri muzica și versurile) …

M-am numărat printre privilegiații care au citit Valentina, romanul de debut în proză al Angelei Martin, înainte de apariția tipărită. Am descoperit atunci cu uimire o prozatoare care, de-a lungul unei frumoase cariere de eseistă, traducătoare și publicistă, ținuse bine ascunsă propensiunea pentru roman. Dar această „existență ascunsă“ a prozatoarei nu a fost pasivă: viitoarea …

Așa cum știm, poetul Robert Șerban este și un iscusit publicist literar. Interviurile pe care le realizează, în scris și la televiziune, atât cu numele importante ale literaturii actuale, cât și cu creatori din generațiile mai tinere, sunt aproape la fel de cunoscute în viața literară ca poezia sa. „Piper pe limbă“, titlul uneia dintre …

Dintre multele fațete ale unui opere polivalente, care a înregistrat reușite în aproape toate genurile, așa cum este cea a lui Marin Sorescu, probabil că poezia de dragoste a fost cea mai puțin frecventată de critică. Într-un tablou al poeziei erotice postbelice, în care figurează atâtea nume – de la Nichita Stănescu la Emil Brumaru …

Activitatea critică a Constantinei Raveca Buleu acoperă un teritoriu larg, delimitat de comparatism, teoria literaturii și critica și istoria literară tradițională. Autoarea este, de asemenea, unul dintre criticii de întâmpinare frecvent întâlniți în principalele publicații culturale din ultimul deceniu și jumătate, activitatea ei de cronicar beneficiind, desigur, de pe urma studiilor teoretice și comparate aprofundate, …

Când apărea, în 1978, prima ediție a volumului lui Ion Vartic, Radu Stanca. Ars doloris, Radu Stanca era, ca și ceilalți scriitori din Cercul Literar de la Sibiu, un autor despre care se putea scrie, dar… nu chiar totul. Motiv pentru care cartea criticului clujean a fost mai întâi amânată de cenzură: terminată în 1974 …

Spre deosebire de unii dintre colegii mei de breaslă, m-am apropiat cu o anumită sfială de cărțile din seria Shakespeare interpretat de Adrian Papahagi, în pofida admirației pe care o am pentru cărturarul care o realizează. Nu sunt nici anglist, nici specialist în Shakespeare. De asemenea, în critica literară sunt de formație franceză, ceea ce …

Spre deosebire de alți prozatori, Gabriela Adameșteanu lucrează în cicluri ample, fie că scrie ficțiune sau memorialistică. Cei care se întrebau de ce a reeditat nu demult Anii romantici (2014) au primit destul de repede un răspuns. Constând în noul volum Meserii nerecomandate femeilor, răspunsul atestă orientarea demersului memorialistic către formula unui ciclu care – …

Nu trăim într-o epocă debordând de capodopere. Prin urmare, nu e cazul să relegăm reeditările pe planul secund al atenției noastre: unele dintre ele reprezintă cu adevărat o literatură de calitate, altele – în special cele ale cărților apărute în primii ani de după 1989 – constituie autentice revelații. Este cazul ediției de autor Marian …

Scriam mai demult că este uluitoare, în filosofia lui Gabriel Liiceanu, relația cu limbajul. Care, departe de a fi arid și inexpresiv, îmbracă plastic ideile, fără rest și fără podoabe, rămânând în perimetrul anticei kalokagathia, adică a binelui/ adevărului care este frumos în sine, fără adaosuri calofile. În volumul recent apărut, În singurătatea minții mele, …