Cronica literară

Punți și limanuri

Traducerile nu fac o literatură, după vorba răspicată a lui Mihail Ko ­gălniceanu, însă fără traduceri o literatură nu poate evolua. Chiar și marile literaturi europene, care practică uneori discursul autosuficienței, traduc în realitate masiv din cultura universală. Încercarea de a transpune în limba ta creațiile unor scriitori străini este – spun o banalitate – …

 Iluminările poetului bătrân

După retragerea sa din activitatea redacțională, survenită în 2019, Marian Drăghici a publicat două culegeri care nu numai că i-au consolidat poziția în „raftul întâi” al liricii contemporane, dar au conținut și semnele clare ale unei transformări morfologice a poeziei sale. Cel de-al treilea volum din această serie, recent apărut și intitulat bătrânul ego în …

Busola istoriei literare

Îl știam pe Adrian Lesenciuc ca prozator, poet, critic literar și eseist. Îi citesc, firește, și cronicile de carte străină din revista noastră, văzând în ele desfășurarea unei neobișnuite curiozități pentru spectacolul literaturii universale. În volumul recent apărut, Azimut. Meridianul 25, însă, îi descopăr calitățile de istoric literar: unul înzestrat cu cunoașterea literaturii și cu …

Ruminații agonice și trăiri celeste

S-a remarcat demult că Aurel Pantea este unul dintre puținii optzeciști care și-au asumat – în răspăr cu tendința ludic-demitizantă a gene­rației – dimensiunea religioasă a poeziei. Religioasă nu în sens dogmatic, ci etimologic. Fără să fie lipsită de o latură confesională și culturală, străvăzută în poemele sale „italiene“ (în care Roma strămoșilor transilvani reapare …

Patosul lucidității

A insera ordinea poeziei în dezordinea universului a fost, spun criticii, una dintre mizele lui Dinu Flămând încă de la debutul cu Apeiron (1971). O miză urmărită atât cu instrumentele creației, cât și cu cele ale comentariului critic, consacrat aproape în exclusivitate poeților, în volume cum este Intimitatea textului (1985), în care analizează fin și …

Tonul și muzica

Tocmai mă pregăteam să scriu despre Tropar. Astăzi (2025), recenta culegere a Gretei Tartler, când pe masa mea de lucru a poposit o nouă și cuprinzătoare antologie de autor a poetei, intitulată Realul mai sus cu un ton. Apărută ca urmare a decernării Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu“, cartea îmi prilejuiește o imersiune în …

O călăuză

E arhicunoscută „ucenicia“ lui Ioan Pintea pe lângă Nicolae Steinhardt, ca și devotamentul cu care prelatul-scriitor ocrotește posteritatea, spirituală și materială, a autorului Jurnalului fericirii. Ar fi ispititor și facil, prin urmare, să asociez cartea sa de însemnări Proximități și mărturisiri (ajunsă acum la o a doua ediție, revăzută și adăugită) cu modelul ilustru al …

Alt fel de poezie

Vârtejul fractalic Intitulat discret Cântece, volumul de debut al lui Mircea Florian decupează și individualizează una dintre fațetele trecute cu vederea, până acum, ale personalității sale inter- și trans-disciplinare. Este vorba de ipostaza poetică. Florian nu este primul „cantautor“ român (cum li se spunea în anii 1970-1980 cântăreților folk ce-și scriau singuri muzica și versurile) …

Final de trilogie românească

M-am numărat printre privilegiații care au citit Valentina, romanul de debut în proză al Angelei Martin, înainte de apariția tipărită. Am descoperit atunci cu uimire o prozatoare care, de-a lungul unei frumoase cariere de eseistă, traducătoare și publicistă, ținuse bine ascunsă propensiunea pentru roman. Dar această „existență ascunsă“ a prozatoarei nu a fost pasivă: viitoarea …

Despre poezie și nu numai

Așa cum știm, poetul Robert Șerban este și un iscusit publicist literar. Interviurile pe care le realizează, în scris și la televiziune, atât cu numele importante ale literaturii actuale, cât și cu creatori din generațiile mai tinere, sunt aproape la fel de cunoscute în viața literară ca poezia sa. „Piper pe limbă“, titlul uneia dintre …

Marin Sorescu: un îndrăgostit metafizic, ludic și pieziș

Dintre multele fațete ale unui opere polivalente, care a înregistrat reușite în aproape toate genurile, așa cum este cea a lui Marin Sorescu, probabil că poezia de dragoste a fost cea mai puțin frecventată de critică. Într-un tablou al poeziei erotice postbelice, în care figurează atâtea nume – de la Nichita Stănescu la Emil Brumaru …

Hermeneutică și comparatism

Activitatea critică a Constantinei Raveca Buleu acoperă un teritoriu larg, delimitat de comparatism, teoria literaturii și critica și istoria literară tradițională. Autoarea este, de asemenea, unul dintre criticii de întâmpinare frecvent întâlniți în principalele publicații culturale din ultimul deceniu și jumătate, activitatea ei de cronicar beneficiind, desigur, de pe urma studiilor teoretice și comparate aprofundate, …