Cronica literară



La o nouă lectură

Cu volumul Eminescu, poem cu poem: postumele, Alex Ștefănescu își încheie proiectul de exegeză eminesciană, inițializat cu șase-șapte ani în urmă (după cum arată în scurta postfață) și materializat deja printr-un prim volum, apărut în 2017 și consacrat antumelor. O rubrică în România literară dedicată tocmai acestui proiect i-a dat criticului posibilitatea de a-l revizita …



Inadaptat, inadaptabil, nebun

Romanele lui Dan Stanca au creat un anumit orizont de așteptare pentru cititorul pasionat, ca și pentru cel specializat. Ele au de regulă o miză metafizică, ilustrată de câteva personaje ce traversează un proces chinuitor al impunerii acesteia unei comunități opace, oarbă și surdă la revelație. Și în Privirea mamei, romanul cel mai recent, protagonistul …



Fără busolă

Se observă la generația 2000 de autori, la o parte dintre ei, tendința de a „evada” din linia unui anumit gen literar și a încerca – în succesiune ori concomitent – atât poezia, cât și proza, critica literară și eseul, traducerile și literatura pentru copii. Marius Chivu, Radu Vancu și Bogdan-Alexandru Stănescu sunt trei semnături …



O frescă

Florina Ilis e o autoare relativ atipică în pro­moțiile mai noi de prozatori autohtoni, prin mizele înalte ale scrisului său și, totodată, printr-o ambiție de construcție epică exercitată pe suprafețe narative ample. Cartea nu­merilor are aproape șase sute de pagini, distribuite în cincizeci și două de capitole, intitulate după „deschiderea” lor. Dacă unul începe cu …



Generații

Influența poeziei lui Blaga asupra unor autori din generațiile ulterioare a fost pusă sub semnul întrebării după momentul „șaizecist”, ce părea că epuizase subiectul. La Ana Blandiana și la alți componenți ai generației, apropierea de Blaga era și un mod de a-l recupera pe poetul interbelic, obligat, în anii 1950, să asume o condiție umilitoare …



Capăt de țară

primul lucru care se re­marcă la cartea de proze a lui Florin Toma este că autorul a căutat să-și servească, prin ea, două pasiuni: „meseria de nuvelist”, cum ar spune Radu Cosașu, și profesiunea de critic plastic (Toma ținând rubrica de profil la „Viața Românească”). Volumul este subintitulat „album de proză”, fiind și unul de …



Monomanie poetică

Marian Drăghici a debutat editorial în 1988, cu un an înainte de schimbarea de regim politic care a dus la o mutație socio-culturală cu efecte ușor de observat pe tabloul întregii noastre literaturi contemporane și în scrisul fiecărui autor. Cu toate acestea, nu e deloc obligatoriu ca un scriitor, un poet mai ales, să fie …



Biata Anglie

În contextul în care, în ultimii ani, se vorbește tot mai mult despre „post-adevăr” și „post-umanism” (ba chiar și despre ceea ce ar putea însemna „post-uman”), Andrei Cornea vine cu un roman subintitulat O post-utopie. Lectura acestor Amintiri din epoca lui Bibi – despre care s-a scris deja în România literară – va fi destul …



Doi poeți

Încadrarea unui poet de astăzi în­tr-o generație com­portă, în destule cazuri, anu­mite riscuri ce țin deopotrivă de stabilirea locului (sau rolului) său și de analiza propriu-zisă a versurilor pe care le-a publicat. E și situația lui Ion Tudor Iovian, poet „optzecist” cu debutul editorial complicat, ca și la alți colegi de generație, de contextul ultimului …



Străin de sat

După ce, în romanul În iad toate becurile sunt arse (2011), dat ca nou, Dan Lungu preluase fără o notă de precizare o bună parte dintr-o carte anterioară, Băieți de gașcă (2005), și după ce prezentasem curioasa situație într-o cronică din „Observator Cultural”, autorul cu repetiție a dorit parcă să convingă că fiecare proză a …