Cartea de proză

A fi sau a nu fi Jaguar  

Mihai Măniuțiu aduce în fața cititorilor un roman aparte, cu o construcție sofisticată. Romanul-mandală, i-am putea spune, nu doar datorită faptului că întâmplările se acumulează concentric, ci și pentru că sensurile se concentrează în simboluri cu rezonanțe care pornesc din sfera mundană pentru a ajunge până în cea mistică. De altfel, titlul romanului, Calea jaguarului, …

Libertatea din captivitate

Seamănă și nu prea Adriana Jderu (n. 1987) cu scriitoarele consacrate. Are destule în comun cu blitzdramele Anei Maria Sandu, cu nervozitatea trucată a Ioanei Bradea și cu candoarea Veronicăi D. Niculescu, împarte tensiunile psihedelice din proza Mariei Manolescu, dar și echilibristica psihologizantă din textele Ancăi Vieru și ale Ruxandrei Burcescu. Există o abundență de …

Povestirea ca spovedanie

Prozator din valul nouăzecist al optzecismului postmodern, debutând în 1992 cu romanul Vântul sau țipătul altuia, Dan Stanca și-a configurat consecvent profilul de romancier fidel speciei de amploare, pe lângă eseistica programatică de susținere ideatică a opțiunii pentru analiza laturii metafizice a realității existențiale. În romanul actual, Ultimul bătrân – reprezentând rescrierea altui roman din …

Omul din spatele scrisului

Un jurnal este o oglindă de sine, care poate fi obiectivă (cât este posibil), narcisiacă, subiectivă, reflectând totodată lumea în care autorul își petrece veleatul, scoțând la vedere aspecte care pot trezi curiozitatea (indiscreția) în legătură cu viața unor personalități sau chiar a unor oameni obișnuiți (dar care pot avea o existență specială, paradigmatică). Oricum …

O lume în criză

Povestirile și schițele lui Cosmin Leucuța din volumul Privește ultima dată lumea asta plină de minciuni (Editura Humanitas, 2024, 164 pag.) sunt decupaje din realitate și din memorie, personajele sunt voci care interpretează partituri care se situează la confluența dintre ficțiunea speculativă și ficțiunea realistă (după Jean Burgos). Personajele comunică în limbaj minimalist, dialogurile sunt …

Despre mortul care se îngroapă singur

În romanul său, de mici dimensiuni, Ziua înmormântării lui Gheorghe, Ștefan Mitroi vorbește într-un mod și serios și umoristic despre moarte, care, vrem, nu vrem, este un eveniment dramatic. De altfel, lumea creată de scriitor este una anapoda, funcționând fantezist, deși acesta investește în ea o afecțiune specială, un fel de dragoste narativă. Povestitorul este …

Povestea istorică a „Argonautului“

Într-o colecție atractivă pentru publicul larg de cititori, Biografii romanțate, Adrian G. Romila, afirmat în climatul literar douămiist, reînvie memoria unui prozator interbelic marcat de ruptura dintre carieră și pasiunea scrisului, talentat „povestaș cu galoane de marinar“. Prozatorul și eseistul cu temeinică pregătire antropologică își intitulează reconstituirea bio-bibliografică narativă Jean Bart Argonautul, cu referință simbolică …

Un Holban cu chip de Tudoran

Recentul câștigător al premiilor acordate de către Uniunea Scriitorilor și revista „Observator cultural“ la secțiunea de proză, Adrian G. Romila oferă prin Acasă, departe, volumul său de referință. Cu siguranță că nu sunt de evitat contribuțiile anterioare scrierii acestui roman; Romila este un eseist exersat, cât și un foarte atent antropolog cultural, iar aceste valențe …

Puterea subtextului

Nu pare să se întîmple mare lucru în povestirile lui Bogdan Răileanu, din volumul Picioare de lotus, deși ai senzația, citind, că se întîmplă lucruri de o importanță covîrșitoare. Pe o scară de bloc, în perioada pandemiei de Covid 19, se ard becurile periodic, ceea ce stîrnește lumea, o pune în mișcare. În această agitație …

Dialecticile (ne)fericirii

De la Vietăți și femei (1997), Poveștile Monei (1999), Mafalda (2009) până la Gripa. O poveste de Crăciun (2021) și Povești misterioase cu femei și alte vieți (2022), Ioana Drăgan dovedește că știe să nareze într-o manieră originală povești care mixează problematici și frământări ale contemporaneității românești. Este sesizabilă abilitatea în a fi portretizate personaje …

Ultimele personaje

Personajele lui Dan Stanca populează cele peste 30 de romane ale prolificului prozator. Mărturisesc a nu le fi citit pe toate, dar cred că am parcurs destule ca să îmi dau seama de specificul acestor personaje, atipice pentru literatura noastră și pentru proză în general. Personajele lui Dan Stanca sînt intelectuali dilematici, care nu fac …

Artistul polimorf

Primul narator primește de la un „om al străzii“ un vechi casetofon Wellfund și patru casete. Omul voia să i le vîndă ieftin. După ce acceptă tîrgul, acest prim narator, care poate să se confunde cu autorul, dă aparatul unui inginer ce-l curăță și-l face funcțional. Astfel, ascultînd casetele, el află și transcrie povestea senzațională …