Carmelia Leonte este o nouăzecistă tipică: a debutat editorial la maturitate, după Revoluție (în 1996), a pornit cu poezie scriind apoi și proză, critică, eseu. Face parte azi din grupul de elită al poetelor ieșene. Ca un priceput manager al „clubului“, Cassian Maria Spiridon, a făcut, la Iași, transferuri de lux din alte zone culturale: …
După Valentina (2023) și Cartea lui Cezar (2024), Angela Martin revine în actualitate cu un nou roman. Este vorba despre Îngerii de bronz, narațiune apărută în 2026 la Editura Polirom din Iași. Cartea duce mai departe saga familiei Grozescu. În centrul întâmplărilor se găsește medicul psihiatru Cezar și familia acestuia, alcătuită din soția lui, Karin, …
Deja la apariția lui, în 1975, romanul Lumea în două zile al lui George Bălăiță (1935-2017) a făcut senzație, plasându-l pe autorul lui printre cei mai importanți romancieri ai epocii. Cartea venea după o „ucenicie“ în sfera prozei scurte, concretizată în volume, precum Călătoria (1964) și Conversând despre Ionescu (1966). George Bălăiță nu a fost …
Dan Stanca revine în actualitate cu o ediție revăzută a volumului Jurnalul așteptării. Lucrarea a apărut în 2025 la Editura Cartea Românească, prima versiune a cărții văzând lumina tiparului în 2014. Potrivit titlului, avem de-a face cu un jurnal intim și nu cu un roman, deși relatarea nu urmează întotdeauna principalele reguli ale diarismului: legea …
Tratarea unor teme exotice era familiară pentru poeta Hanna Bota încă din romanul Dansând pe Gange (2011) sau din „jurnalul de antropolog“ Ultimul canibal (2011), despre viața din Oceania, arhipelagul Vanuatu, dar actualul roman Când în fiecare zi e joi se îndepărtează de bazele de date ale studiului științific pe care îl poate realiza literatura, …
Profilul literar al Angelei Martin, configurat înainte de anul 2023, era foarte limpede. Scriitoarea era știută și apreciată ca o doctă hispanistă, traducătoare, binecunoscută mai ales pentru traspunerea în românește a pentalogiei lui Manuel Scorza, Bat tobele pentru Rancas, dar și pentru faptul că s-a ocupat de tălmăcirea din franceză a autorilor din Școala de …
Romanul recent al lui Eugen Uricaru, Pasărea cerului (Editura Școala Ardeleană, 2025), se înscrie în seria „romanelor istorice“ cu Rug și flacără, Așteptându-i pe învingători, Memoria, 1784. Vreme în schimbare, identificată și analizată pe larg de Marian Papahagi, N. Manolescu, Mircea Zaciu, Alex. Ștefănescu, Al. Călinescu. Este prima dată când Avram Iancu scapă din retorica …
: proza scurtă este un gen versatil, care se adaptează bine vremurilor schimbătoare pe care le trăim, dar și online-ului. Un gen de dimensiuni variabile, care prinde pulsul actualității, lumii de azi, și se pretează în egală măsură editurilor mainstream și editurilor de nișă, cu accente experimentale sau subversive. Trebuie spus, de asemenea, că proza …
Dan Perșa, cunoscut pentru realismul contondent, satiric al romanelor sale, dar și ca eseist sau redactor al revistei Ateneu, vine de data aceasta cu Recensământul morților, romanul tulburător al relatărilor lui Rudi Baraba, cel căruia i-a rămas, intact și încă dureros, „mirosul unui lagăr al morții“, acest „abator de oameni“. Verosimilitatea dură a mărturiei sale …
Volumul de proză scurtă Fete bune. Fete cuminți (Editura Humanitas, 2025, 178 pag.) semnat de Ramona Boldizsar se încadrează perfect în ceea ce se numește minimalism literar. După teoretizările care privesc fenomenul, minimalismul se definește prin cîteva trăsături fundamentale: fraze scurte, economie narativă, reducerea descrierilor la strictul necesar, predominanța dialogului și a acțiunilor care transmit …
Romanul Metec (Editura Polirom, 2025, 202 pag.) semnat de Bogdan Perțache este compus ca o tapiserie de voci, memorie și identități fracturate, în care trei povești de viață aparent disparate se intersectează, oferind o radiografie a exilului interior, dorinței, vinovăției și fragilității umane. Deși par la început povești separate, narațiunea inserează indicii subtile despre cum …
Într-un roman de aproape cinci sute de pagini, Numele Tatălui (Editura Cartea Românească, 2025), Gellu Dorian scrie o saga a familiei căminarului de la Ipotești, începând cu strămoșii ciobani ai lui Vasile Iminovitz din Transcarpatia, neam de volodzi „aduși de o beizadea domnească, din stirpea lui Basarab, fugărit de haitele turcești“, cu o familie ce …