Apariție exotică între Munții Stânișoarei și-ai Bistriței, Adrian G. Romila așteaptă și scrie ca mateloții captivi din mitologie. Înconjurat de aerul tare al depresiunilor, visează la întinderea albastră. Odată cu noul volum de proză scurtă, el se întoarce la geografia urbană și a naturii nemțene. Zaruri și minuni colecționează scurtcircuitări între topofilia intramontană și cea …
Încadrat în atmosfera epocii, romanul Galeria cu viță sălbatică apare într-un sezon, 1976/ 1977, asemănător sezonului interbelic de mare forță 1932/ 1933: atunci apăreau Patul lui Procust, Creanga de aur, Adela, Rusoaica, Maitreyi, Cartea nunții, Calea Văcărești ș.a., romane ce configurau istoria genului la noi. Elemente de atmosferă caracteristice Bărăganului lui Ștefan Bănulescu, din Cartea …
Proza lui Florin Toma e complicată, te provoacă, te pune în dificultate, dar te invită la un festin imagistic și lingvistic. Prozatorul imaginează o țesătură epică din straturi suprapuse, într-un inteligent joc textual, derutant pentru cititor, dar savuros și pitoresc ca limbaj. Bunăstarea de rău, cu subtitlul Deambulări epice, Mofturi savuroase, Ambuteiaje lirice (Junimea, 2025), …
Coborârea în cetate, cel mai recent roman al Simonei Antonescu, vine după alte romane istorice, precum Hanul lui Manuc (2017), Ultima cruciadă (2019) sau Chiajna din Casa Mușatinilor (2023); după ce încercase epoca modernă – prin premiatul debut cu Fotograful curții regale (2015), serie de povestiri plasate pe vremea lui Carol I, și făcuse pasul …
Poetul multi-premiant (începând cu Premiul U.S.R. din 2001) Adrian Alui Gheorghe revine la proză cu o culegere ingenioasă Vinerea stacojie, adunând laolaltă povestiri, povești și schițe – cum indică în subtitlu, diversificate prin stil și tematică. În povestirea care dă titlul volumului – cu aspect nuvelistic prin amploare: Vinerea stacojie sau cuvântul otrăvit – reconstituie …
Carmelia Leonte este o nouăzecistă tipică: a debutat editorial la maturitate, după Revoluție (în 1996), a pornit cu poezie scriind apoi și proză, critică, eseu. Face parte azi din grupul de elită al poetelor ieșene. Ca un priceput manager al „clubului“, Cassian Maria Spiridon, a făcut, la Iași, transferuri de lux din alte zone culturale: …
După Valentina (2023) și Cartea lui Cezar (2024), Angela Martin revine în actualitate cu un nou roman. Este vorba despre Îngerii de bronz, narațiune apărută în 2026 la Editura Polirom din Iași. Cartea duce mai departe saga familiei Grozescu. În centrul întâmplărilor se găsește medicul psihiatru Cezar și familia acestuia, alcătuită din soția lui, Karin, …
Deja la apariția lui, în 1975, romanul Lumea în două zile al lui George Bălăiță (1935-2017) a făcut senzație, plasându-l pe autorul lui printre cei mai importanți romancieri ai epocii. Cartea venea după o „ucenicie“ în sfera prozei scurte, concretizată în volume, precum Călătoria (1964) și Conversând despre Ionescu (1966). George Bălăiță nu a fost …
Dan Stanca revine în actualitate cu o ediție revăzută a volumului Jurnalul așteptării. Lucrarea a apărut în 2025 la Editura Cartea Românească, prima versiune a cărții văzând lumina tiparului în 2014. Potrivit titlului, avem de-a face cu un jurnal intim și nu cu un roman, deși relatarea nu urmează întotdeauna principalele reguli ale diarismului: legea …
Tratarea unor teme exotice era familiară pentru poeta Hanna Bota încă din romanul Dansând pe Gange (2011) sau din „jurnalul de antropolog“ Ultimul canibal (2011), despre viața din Oceania, arhipelagul Vanuatu, dar actualul roman Când în fiecare zi e joi se îndepărtează de bazele de date ale studiului științific pe care îl poate realiza literatura, …
Profilul literar al Angelei Martin, configurat înainte de anul 2023, era foarte limpede. Scriitoarea era știută și apreciată ca o doctă hispanistă, traducătoare, binecunoscută mai ales pentru traspunerea în românește a pentalogiei lui Manuel Scorza, Bat tobele pentru Rancas, dar și pentru faptul că s-a ocupat de tălmăcirea din franceză a autorilor din Școala de …
Romanul recent al lui Eugen Uricaru, Pasărea cerului (Editura Școala Ardeleană, 2025), se înscrie în seria „romanelor istorice“ cu Rug și flacără, Așteptându-i pe învingători, Memoria, 1784. Vreme în schimbare, identificată și analizată pe larg de Marian Papahagi, N. Manolescu, Mircea Zaciu, Alex. Ștefănescu, Al. Călinescu. Este prima dată când Avram Iancu scapă din retorica …