Cartea de proză



Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoile și gradul

În romanul Porci, Tudor Ganea imaginează distopia unui popor român aflat între tradiționalism și tehnologie futuristă, sub un regim dictatorial care bifează toate caracteristicile aferente. Împărțirea în clase este făcută pe baza nivelului de stres cauzat de muncă, văzut ca o virtute; amenințarea iluzorie a unui dușman parazitar care înfățișează dezorganizarea și regresul – așa-zișii …



Drum fără făgaș

Evenimentele narate de Ovidiu Dunăreanu în romanul Lumina îndepărtată a fluviului. Istorisiri din Condica marilor și micilor praznice sunt realizate şi proiectate într-un timp practic neprecizabil. Peste toponimia reală sunt trasate coordonatele unui tărâm ce lasă la lectură impresia că am intrat deja în fabulos, dar, deși spaţiul geografic real este remodelat ficţional, el păstrează …



„Străinelul”

prin Cântecul mării (2011), ambasadorul și scriitorul basarabean Oleg Serebrian înscria în panoplia recentă a prozei de limbă română o poveste cu referințe rare în ficțiunea de dincolo și de dincoace de Prut: Bucovina de Nord, în interbelic și-n cel de-Al Doilea Război Mondial. Era un roman despre drama Cernăuțiului, în fatidicul an 1944, privită …



Fuga după regăsire

Romanul Chihlimbar al lui Cătălin Pavel, sub intenția de a prezenta o biografie ficțională a lui Josquin des Prez (și în linie directă cu acest tip consacrat de roman postmodern, cu cîteva reprezentări deja celebre precum Disaster Was My God sau The noise of Time) voalează un omagiu adus trecutului prin limbă și cultură, dar …



1945 sau anul trecerii prin tunel

Karl Frank e un sas înstărit din Sighișoara, descendent al generațiilor de sași de pe Târnava. Lucrează la bancă, e căsătorit cu o unguroaică, Wilma, și are trei copii: un băiat Butzi, rămas la München încă înainte de 1940, la studii, și două fete gata să iasă din adolescență, Papa și Sissi. Anul 1945 îi …



„Acolo unde piramida se fisurează”

Romanul Laurei T. Ilea este un azil pentru „cei ce miros viitorul”, după cum mărturisește în cadrul unei lansări de carte. Avem de-a face cu niște personaje smulse din măduva dilemelor autoarei și plasate într-o constelație pe care încearcă să o descifreze. Sunt personaje care văd pereții și nu țin cont de ei, personaje care …



Expresivitate voluntară

știința de carte medievală, talentul și ludicul debordant îl îndeamnă pe Ovidiu Pecican să se așeze la masa de scris cronicărească pentru a da seamă de timpuri trecute. El pune mâna pe pana înmuiată în cerneluri vechi, conștient fiind că „nu face să nu facă bine”, și se „înrăbojează” cu cronicarii, numai că scrisul său …



Moara de vânt a istoriei

Deși vocile câtorva personaje „delegate” preiau fără greș o ștafetă narativă în romanul lui Nichita Danilov Ambasadorul invizibil (ediția a doua, Editura Polirom, 2018), relativa autonomie a celor șase tablouri, distribuite în trei părți, pune sub semnul îndoielii încadrarea cărții în genul romanesc. Structura polifonică a părților poate fi citită într-o ordine aleatorie, dar este …



Guzgano-păduchioșii carpatini

Simțind nevoia să-i ajusteze Țiganiadei o nouă talie prin „traducerea” ei în proză, Traian Ștef publica în 2010 Povestirea Țiganiadei după Ioan Budai-Deleanu. Atunci, autorul propunea cititorilor o variantă actualizată, adecvată, în datele ei esențiale, schimbărilor de paradigmă literară și mutațiilor de sensibilitate. Interesat de aclimatizarea epopeii la contemporaneitate, poetul orădean era atent la permanenta …



Etern posibilul pacient

Dacă vrem să detectăm numaidecât ancadramentul ideatic al inovatorului doctor captat în titlu, pentru că suntem avertizați că autoarea povestirilor de față e de meserie psihanalist, nu identificăm o pistă profitabilă de lectură. Dar putem foarte bine să facem abstracție de informația biografică, pentru că nu avem deloc de-a face cu o literatură demonstrativă, „trasă” …