Ioana Bot este fără îndoială unul dintre cei mai avizați eminescologi, prima sa carte, Eminescu și lirica românească de azi, apărută imediat după Revoluție, în 1990, marchează acest interes, punctat ulterior de numeroase conferințe, studii, antologii tematice plus un volum dedicat integral operei eminesciene, Eminescu explicat fratelui meu (2012). Studiile Ioanei Bot din Convorbind cu …

Radu Paraschivescu este unul dintre cei mai versați romancieri, care fără să-și propună proiecte mari reușește mai bine decât mulți dintre cei care-și doresc să rupă gura târgului. Scriitorul are ceva din ironia rafinată și subtilitatea ludică a unor David Lodge sau Julian Barnes, un mod britanic de a face roman cunoscând preabine convențiile, jucându-se …

David Seko își publică romanul Războiul fără veac (Ed. Junimea, 2025), la vârsta de 19 ani, asumând că datele de pe manșeta cărții sunt corecte, și l-a scris probabil în jurul vârstei de 18 ani, vârstă la care maturitatea noastră este consfințită legal, cu tot cu libertăți și responsabilități. Dacă aș putea oferi și ar …

Cartea lui Bogdan-Alexandru Stănescu, BAS cum îi spun amicii (nu știu dacă îi place acest acronim familiar!), ne oferă nu un nou roman, ci un volum de eseuri despre eseu, Peștii cubanezi. Un secol în eseuri (Editura Trei, 2025), fiecare dintre ele, cu excepția primului, fiind și un studiu de caz. Selecția pe care o …

 Cartea de eseuri a lui Valentin Constantin De ce privim în direcția greșită (Editura Humanitas, 2025) îmbogățește acest gen nu doar prin acuitatea, acribia, flerul analitic al autorului, cât prin direcția pe care i-o dă, aceea a studiilor juridice, pe care le aduce, de o manieră elegantă și fertilă, alături de literatură, film, cultură. Eseul …

În 1999, Ioana Pârvulescu publica primul ei volum de non-ficțiune, Alfabetul doamnelor, care nu era nici de istorie literară propriu-zisă, deși se servea din plin de ea, nici de teorie literară, deși erau acolo mici exerciții hermeneutice, nici de critică literară, care mai păstra pe atunci ceva din demnitatea postbelică, pentru că nu răspundea actualității …

Cu o formație intelectuală solidă pe care i-o conferă filologia clasică, Alexandra Ciocârlie acoperă cu studiile sale un spațiu larg dedicat „clasicilor“ culturii greco-latine precum Iuvenal (2002), Și totuși, clasicii… (2007), influenței exercitate de alte puteri militare asupra acestora cu Cartagina în literatura latină, (2010), îndreptându-se către o evalaure a moștenirii unei culturi prodigioase printr-un …

Fără intenția de a realiza o sinteză, primul poem, [am întâlnit-o într-o zi], din noul volum al Hannei Bota, Mina – noi, toate (Editura Junimea, 2025), propune o mică fabulă și o imagine cheie, poate chiar o imagine-fetiș regizată de o manieră filmică, – undeva, Alex Leo Șerban numea fotografia „film-înghețat“ –, în măsură să …

Volumul de inedite al lui Tudor Vianu, Literatura universală în amfiteatru. Cursuri, conferințe, documente de catedră (Editura Muzeul Literaturii Române, 2025), o ediție îngrijită de Vlad Alexandrescu și Ruxandra Câmpeanu, cu un extrem de detaliat studiu introductiv al Ruxandrei Câmpeanu ne pune în fața unor missing links în opera teoretică a cărturarului român, dar și …

Cei care au vizitat Atena și au folosit dintre mijloacele de transport în comun metroul știu că acesta se numește „metáfora“ (Μεταφορά), același nume cu figura de stil binecunoscută. Așa cum, la propriu, în Atena călătorești cu „metafora“, în literatură călătorești cu ea la figurat. În Trenul, așa se numește noul roman al lui Gabriel …

Când și-a gândit volumul cu posibilul titlu „Vorbe, nu fapte”, întorcând pe dos un slogan uzat și abuzat al unei imaginații politice sărace, Cristian Preda își preciza interesul pentru discursul public și științific care vehiculează ideologii, acele cuvinte, iată o definiție din mers, menite „să schimbe societatea”, reacționând la ceea ce autorul numește „simplificarea grosolană …

Noul roman al lui Ion Manolescu, care se situează într-o continuitate genealogică asumată cu cel anterior, Derapaj (2006), funcționează după un postmodern principiu al indeterminării pe care autorul îl instituie prin „atenționările“ celor trei texte de escortă. Narațiunea reprezintă aici un fel de flux în care formularea heracliteană pantha rei a dobândit expresia șiroaielor luminescent …