Volumul de inedite al lui Tudor Vianu, Literatura universală în amfiteatru. Cursuri, conferințe, documente de catedră (Editura Muzeul Literaturii Române, 2025), o ediție îngrijită de Vlad Alexandrescu și Ruxandra Câmpeanu, cu un extrem de detaliat studiu introductiv al Ruxandrei Câmpeanu ne pune în fața unor missing links în opera teoretică a cărturarului român, dar și …

Cei care au vizitat Atena și au folosit dintre mijloacele de transport în comun metroul știu că acesta se numește „metáfora“ (Μεταφορά), același nume cu figura de stil binecunoscută. Așa cum, la propriu, în Atena călătorești cu „metafora“, în literatură călătorești cu ea la figurat. În Trenul, așa se numește noul roman al lui Gabriel …

Când și-a gândit volumul cu posibilul titlu „Vorbe, nu fapte”, întorcând pe dos un slogan uzat și abuzat al unei imaginații politice sărace, Cristian Preda își preciza interesul pentru discursul public și științific care vehiculează ideologii, acele cuvinte, iată o definiție din mers, menite „să schimbe societatea”, reacționând la ceea ce autorul numește „simplificarea grosolană …

Noul roman al lui Ion Manolescu, care se situează într-o continuitate genealogică asumată cu cel anterior, Derapaj (2006), funcționează după un postmodern principiu al indeterminării pe care autorul îl instituie prin „atenționările“ celor trei texte de escortă. Narațiunea reprezintă aici un fel de flux în care formularea heracliteană pantha rei a dobândit expresia șiroaielor luminescent …

Opera lui Mihai Zamfir poartă amprenta unui discipolat prestigios la „școala“ profesorului Tudor Vianu în al cărui cerc de stilistică viitorul istoric și teoretician literar s-a format. În paranteză fie spus, așa cum o demonstrează Sorin Alexandrescu într-un reușit eseu, „Tudor Vianu și atitudinea stilistică“, din Identitate în ruptură. Mentalități românești postbelice, profesorul Tudor Vianu …

În Arta romanului, Milan Kundera aprecia că romanul reprezintă un gen literar inventat în Europa și el corespunde spiritului european și îi caracterizeză cel puțin în ceea ce privește modernitatea forma de cultură și civilizație. Pentru literatura și cultura japoneză el este un produs de import doar în ceea ce privește modernitatea și nu formele …

Linia Kármán, romanul Andreei Răsuceanu, apărut în 2023, închide trilogia compusă din Vântul, duhul, suflarea (2020) și O formă de viață necunoscută (2022). Autoarea a reușit un tur de forță, legând firele unor narațiuni nu doar în cuprinsul romanelor sale, ci și între un roman și altul, bulversând intenționat diacronia și înlocuind-o adesea cu o …

În 1996, Samuel Huntington publica studiul Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, o carte devenită populară în lumea academică și nu numai, ca răspuns polemic la o altă carte care făcuse valuri, Sfârșitul istoriei și ultimul Om a lui Francis Fukuyama apărută în 1992. Ambele cărți iau act de încheierea Războiului Rece odată cu destrămarea …

Augustin Cupșa obținea în 2005 Premiul pentru Proză la Concursul de manuscrise al Uniunii Scriitorilor din România pentru primul său roman, Perforatorii, care apărea în 2006, iar cel de-al doilea, din 2017, Așa să crească iarba peste noi este unul de referință și dă măsura unui prozator care se află în deplinătatea mijloacelor sale literare, …

Antologia realizată de Nicolae Tzone la Editura Vinea reunește patru poeți pe care îi leagă mai puțin afinitățile estetice ale poeziei lor, cât o frumoasă prietenie, așa cum lasă să se înțeleagă redactorul cărții. Nicolae Tzone a adunat cele 387 de poeme (titlul antologiei) de la Șerban Foarță, Gheorghe Grigurcu și Miron Kiropol, adăugându-se celor …

Romanul lui George Dumitru Tot ce rămâne este cel al unei copilării rurale, într-un sat din zona dobrogeană, colectivizat, care se umple de personaje familiale, mulțimea de rubedenii care-și poartă istoria precum melcul cochilia și familiare, șleahta de tovarăși de joacă, colegi de clasă, băieți mai mari cultivând adversități cutumiare și tribalisme locale, câte o …

Neîndoielnic, Doina Ruști este una dintre cele mai valoroase prozatoare actuale, alături de Ioana Pârvulescu și Andreea Răsuceanu cu care are în comun capacitatea de a reconstitui epoci întregi, în detalii care necesită studiul sistematic, documentarea diversificată, înțelegerea tensiunilor unui câmp social al relaționărilor complexe, ceea ce Bourdieu numește habitus. Doina Ruști s-a specializat, ca …