În fața unor fapte de limbă inedite ori atipice, ni se trezește uneori conștiența etimologică (dacă avem așa ceva) și începem să facem tot felul de conexiuni. Bunăoară, mie, în momentul în care vânzătoarea „de la pâine“ mi-a spus deunăzi că „toată pâinea fresh s-a scumpit cu 50 de bani“, mi-a revenit în minte frumoasa …

Sub pseudonimul Falstaff, I.L. Caragiale a publicat (în ziarul „Constituționalul“ din 22 iulie 1889, p. 1) o mică antologie de frazeologisme onomastice (intitulată Cronica), dovedind și astfel un excepțional simț lingvistic. Dintru început, Caragiale justifică scrierea unui atare articol atipic în felul următor: „Câteva varietăți literare și linguistice nu strică, pentru a mai lăsa politica …

1 Inspirat pesemne de Croitorașul cel viteaz, vrând să prindă mai multe muște deodată, un obscur autor de basme și-a început textul fantastic în felul următor: „A fost odată ca niciodată; de n-ar fi poveste, n-ar avea rost; când se punea musca pe căciule și pe perete, mai mincinos cine nu crede.“ (C. Danielescu, Hoțul …

După cum se știe, strofa a patra a poeziei Glossă de Mihai Eminescu, în varianta publicată de Titu Maiorescu (în decembrie 1883), sună în felul următor: „Privitor ca la teatru / Tu în lume să te-nchipui: / Joace unul și pe patru / Totuși tu ghici-vei chipu-i / Și, de plânge, de se ceartă, / …

Și filmul artistic poate fi analizat cu mijloacele hermeneuticii, cu atât mai mult cu cât el se bazează pe un scenariu, pretabil și acesta interpretărilor la fel de bine ca orice text literar. Faptul că imaginea în mișcare contribuie în mod esențial la precizarea și transmiterea mesajului din textul-scenariu nu ar trebui să pună probleme …

Contemplat în izolarea sa, cuvântul rost (din lat. rostrum „cioc“ sau „gură“) ne deșteaptă în minte numeroase semnificații, dintre care unele au de-a face direct cu problemele limbii sau ale limbajului. În scrierile noastre vechi, rost încă mai poate fi aflat cu înțelesul primar de „gură“, precum și cu acela (derivat) de „limbă“ ori „vorbire“. …

1. Este interesant felul în care sociologul Traian Herseni (într-o carte ce ar merita mai multă prețuire din partea lingviștilor) leagă apariția expresiei a spune verzi și uscate („a trăncăni“) de necesitatea irepresibilă a omului de a se exprima ori de a se exterioriza prin intermediul limbajului chiar și atunci când nu are nimic de …