Cartea de memorii

Un efort de restituire privind opera și personalitatea Ștefaniei Cristescu-Golopenția

Volumul apărut la Editura Spandugino, grație Sandei Golopenția, este dedicat Ștefaniei Cristescu-Golopenția, distinsă membră a Școlii Sociologice de la București, contributoare în sfera sociologiei și etnografiei, prin numeroase articole și studii științifice, participantă la campaniile inițiate și coordonate în deceniile interbelice de Dimitrie Gusti. Demersul aparținând fiicei Ștefaniei Cristescu-Golopenția este unul de atentă selectare, îngrijire …

Diplomație culturală în Hexagon

Poetul Horia Bădescu a primit, între 1995 și 2005, două mandate cultural-diplomatice la Paris; mai întâi, adjunct al lui Virgil Tănase la Centrul Cultural Român, apoi, el însuși director al Centrului, iar al doilea mandat, cel de Consilier pentru cultură și francofonie la Ambasada noastră găzduită în Palatul Béhague, fostul Teatru Baroc, poartă de intrare …

În numele tatălui

De fapt, nimănui nu îi este recomandată această meserie, de scriitor, nu doar femeilor. O știm, de exemplu, de la Caragiale, de la „plachia sa nesărată“ de sfaturi (ca să citez din Mateiu), care a căutat mereu să își îndrume copilul (copiii) spre altceva. Gabriela Adameșteanu se înscrie astfel într-un topos bine determinat al literaturii …

Un volum latent

Despre începutul unei regăsiri a identității poeziei românești în anii 1950 nu se poate vorbi în absența grupului de la Steaua, așa cum este consemnat în mai multe istorii literare: iar Aurel Rău este un martor prețios al evoluției revistei și grupului, prezent în redacție de la înființare, din 1949, până în 2000, cunoscând mai …

Cunoașterea prin iubire

Cel mai greu, atunci când evoci o ființă dragă, mai ales când este vorba și despre o celebritate, este să realizezi din aceasta un om viu, să o repui în natura sa umană. Cei mai mulți sunt tentați să vadă, în primul rând, admirația, adică omul exterior, idealizat. Ioana Celibidache, soția ilustrului dirijor, ea însăși …

Un jurnal inițiatic

Este destul de dificil să realizezi o sinteză a unui jurnal care cuprinde perioada 1969 – 2022 și care se întinde pe 11 volume, aproximativ șase mii de pagini tipărite. Este vorba de Jurnalul unei epoci. 1969 – 2022, al lui Leo Butnaru, un fel de Război și pace personal al autorului cu lumea din …

Ladima, c’est moi!

Gabriela Adameșteanu notează, în prefața celei de-a doua ediții a jurnalului ținut de Tia Șerbănescu între 1987 și 1989, Femeia din fotografie, că, la treizeci și cinci de ani de când au fost scrise, două sunt jurnalele care pivotează viu și credibil în realitatea ultimilor ani de comunism în România. E vorba, pe de o …

Despre dinozauri

La Editura Junimea din Iași a apărut cartea lui Gheorghe Schwartz, Dinozaur muribund. Semnificativ se dovedește subtitlul lucrării, care ne atrage atenția asupra faptului că nu ne găsim în fața unui nou roman semnat de prolificul prozator. De data aceasta este vorba despre O altă biografie. Memorialistica se bucură de o bogată tradiție în literatura …

Viaţa şi opţiunile scriitorului

Sub un titlu de poveste – Confesiunile unui samovar (Ed. C.L.R.L., 2025) – Nichita Danilov înfățișează cu talent narativ datele unei călătorii cu caracter simbolic, deopotrivă reală și livrescă, de regăsire și afirmare a identității („de la mine însumi spre mine însumi“). Titlul i-a fost sugerat, cum mărturisește în textul introductiv, de Emil Brumaru, pe …

Mihail Cernea – sociologul și memorialistul

Nu se poate spune că mișcarea sociologică bucureșteană, care renăștea cumva după 1989, l-a prețuit foarte mult pe Mihail M. Cernea, cercetătorul stabilit după 1974 în străinătate. Potrivit lui Zoltán Rostás, M. Cernea este „sociologul român cel mai cunoscut în America“ (p. 5). Meritele i-au fost totuși recunoscute: în 1991 a devenit membru corespondent al …

Pe marginea unui manuscris mai mult sau mai puțin cunoscut

Volumul apărut la Editura Universității Lucian Blaga din orașul de pe malurile Cibinului aduce în atenția publicului manuscrisul jurnalului redactat de Mihail Sebastian, între 17 ianuarie 1930 și 14 ianuarie 1931, în timpul șederii sale în Franța, la Paris și Annecy, când își pregătea un doctorat în Drept. Documentul în sine se constituie într-un veritabil …

Recurs la cartea de nisip

Opera lui Gheorghe Grigurcu este într-o continuă așezare – aceasta pare să fie concluzia după lectura jurnalelor sale, ajunse la tomul al șaptelea, volume ispititoare, care se încadrează în rîndul „cărților de nisip“ (după Borges), pe care nu reușești niciodată să le parcurgi pînă la capăt, le reiei, eventual completezi ceea ce citești cu propriile …