" A fost important pentru noi să obținem o veritabilă listă canonică. Ne-am propus din capul locului două scopuri. Primul este apropierea canonului critic de canonul școlar. Ele nu coincid neapărat. În ce mă privește, am mai făcut o dată tentativa cu pricina. Când am pus la cale programa școlară în 1977, cu sprijinul unei foste colege de facultate care lucra în Ministerul Învățământului, am reușit să introduc în manuale nu numai mari scriitori interbelici, precum Hortensia Papadat-Bengescu sau Mateiu Caragiale, dar și scriitori din încă tânăra generație 60, în locul baronilor realiști socialiști. Până la sfârșitul epocii comuniste, canonul critic și cel școlar au coincis în linii mari. Astăzi există un pericol real ca aceste două canoane să divorțeze. "