Abordarea Sandei Cordoș este de un curaj apreciabil: în prefața cărții, intitulată De ce Ion Vinea?, ea ridică o problemă cu nuanțe etice, dovadă a unei lucidități artistice și existențiale: „vasele comunicante”, cum le numește chiar ea, dintre biografie și creație – raportăm omul la arta sa ori viceversa? În ce măsură trebuie citită partitura …
Să dedici o monografie unui poet contemporan este, orice s-ar zice, un act de temeritate, măcar din două motive: atingerea gândului că ai stăpâni suficiente lucruri dintr-un vast areal pentru a contextualiza și ideea de a „fixa” un stream of consciousness încă în derulare sub ochii tăi. Credința noastră e că riscul de a te …
Când este evocată figura lui Sextil Pușcariu, se vorbește, în mod firesc, mai ales despre marile sale ctitorii: organizarea Universității de la Cluj, căreia i-a fost și rector, întemeierea Muzeului Limbii Române, primul institut românesc de lingvistică, buletinul „Dacoromania”, continuarea Dicționarului limbii române, inițierea Atlasului lingvistic român etc. Nu se uită nici faptul că el …
Am ales acest titlu pentru recenzia mea fiindcă spune de la început noutatea. Liana Cozea părea să-și fi ales ca teritoriu predilect de exersare a disponibilităților sale interpretative literatura feminină: Prozatoare ale literaturii române moderne, Cvartet cu prozatoare, Dana Dumitriu, portretul unei doamne, Exerciții de admirație și reproș – Hortensia Papadat-Bengescu, Confesiuni ale eului feminin, …
Împătimit de lectură până în pragul reveriei, călit la solidă școală cu bază latinistă, dar și poliglot, aspect care-i permite să-și traducă pasajele exemplificatoare din italiană, franceză, engleză, germană sau rusă, dar, mai presus, o minte liberă, Dan Sebastian Buciumeanu face figură de umanist „anacronic” în sensul definibil printr-un Settembrini. Personajul thomasmannian a ajuns, cum …