Este un fapt notoriu în lumea literară că Gelu Negrea s-a impus ca autorul celor mai multe volume dedicate operei lui I. L. Caragiale, lăsîndu-l în urmă, pe locul doi, sub aspect numeric, pe Șerban Cioculescu. Puțini critici români, dintre cei mai marcanți, nu s-au referit, unii chiar pe larg, la opera tatălui lui Mateiu …

Prezența Soniei Elvireanu a devenit tot mai vizibilă în peisajul literar în ultimii șapte-opt ani, prin volume de poezie și proză, ca și prin traduceri din limba franceză, dar și prin textele ei critice. Deși colaborează și la reviste străine, cronicile ei de întîmpinare au devenit abundente și pot fi citite mereu în mai toate …

O călătorie spre centrul canonului este prima parte dintr-un nou proiect marca Horia Gârbea – după cum aflăm deja de pe coperta a IV-a, care va mai cuprinde volume cu cronici de întâmpinare dedicate cărților autoarelor, iar același lucru, potrivit disjuncției masculin/ feminin, se va întâmpla și cu volumele „dedicate prozei și celorlalte genuri“. Literare, …

În colecția „Scriitori aleși“ a Editurii Casa Cărții de Știință a apărut un nou volum semnat de Constantina Raveca Buleu, intitulat Interhermetica. Studii și eseuri. Autoarea este critic literar, eseist și cercetător științific în cadrul Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu“ din Cluj-Napoca. Titlul cărții reprezintă o „născocire multidisciplinară“, văzută ca o „artă …

Unul dintre cei mai relevanți cititori de poezie contemporană, Ion Pop, clasifică și semnalează „o imagine în mișcare a «vitrinei» literare recente“, după cum prezintă intențiile recentului volum de Lecturi din mers pe coperta a IV-a. Nu este un simplu efort de catalogare, ci expresia unui program peste mode și timp, de la Poezia unei …

Într-un proiect de anvergură al Editurii Junimea, editarea operei filozofului Marin Tarangul, autor de poezie, critică și istorie de artă, de scrieri teologice, a ajuns la teza de doctorat despre arta poetică la Nichita Stănescu, susținută în 1987 la Institutul de Studii Orientale de la Paris (INALCO), sub coordonarea Catherinei Durandin; era al doilea doctorat …

Adăugându-se celor două volume de perspectivă, Avangardismul poetic românesc (1969) și Avangarda în literatura română (1990), cartea lui Ion Pop, Gellu Naum. Poezia contra literaturii și, mai cu seamă, reeditarea ei, care cuprinde un capitol în plus despre mai puțin comentatele volume din intervalul de alunecare realist-socialistă, rămân repere pentru studiul unui „pohet“ suprarealist de …

Profesorul universitar și criticul Nicolae Oprea a intrat în acest an, la data de 3 iulie, în al patrulea sfert de veac al existenței. În critică, a debutat în 1972 în revista „Echinox“, al cărei redactor a fost între 1972 și 1974, ca student la Filologie, la Cluj. Debutul său editorial s-a produs abia după …

Într-o bibliografie totală a secolului XX, de tip borgesian, cu siguranță volumul lui Lazăr Popescu, universitar de Târgu-Jiu, ar avea nota sa indeniabilă; cartea reunește cinci studii despre cinci poeți „ai optzecis mului”, cu doar câteva rânduri de prefață, în care se afirmă rituos preferința interpretării de tip bachelardian, fără a oferi alte criterii pentru …

Problema timpului reprezintă una dintre temele esențiale ale creației lui Mircea Eliade. Nu întâmplător, ea s-a găsit mereu în centrul preocupărilor exegeților autorului Nopții de Sânziene. O dovedește și recenta carte a lui Henri Duchêne, intitulată Tema timpului în opera lui Mircea Eliade (Tracus Arte, 2025). Traducerea, cuvântul-înainte și notele finale poartă semnătura Ancăi-Daniela Mihuț, …

Născut în România în 1951 și stabilit în S.U.A., cu studii de licență în Filologie și cu un doctorat clinic în psihanaliză despre Miorița, balada națională a românilor, Adrian George Sahlean a adăugat la bibliografia personală 13 volume tălmăcite în engleză din literatura română, semn că formația sa culturală nu se limitează la granițele geografice …

Un capitol, care a avut o mai mare sau o mai mică pondere în diferite momente ale evoluției literaturii (în funcție de viziunile artistice adoptate), îl constituie proza cu tematică istorică. Aceasta a avut ca pretext reflectarea unor personalități proeminente ale trecutului, a unor evenimente decisive, a tablourilor de epocă, ori, dimpotrivă, a unor aspecte …