E surprinzător cum, la vârsta de 20 de ani, Eminescu, devenit „poetul Egipetului“, își formase deja o viziune proprie asupra universului și asupra istoriei, cum vedea deja în țara de pe malurile Nilului leagănul umanității gânditoare. Și mai spectaculos, la o vârstă extrem de tânără își structurase un nou limbaj, șocant prin noutate, utilizat într-un …
Drama lui Păstorel Teodoreanu nu e de a fi fost, cum spune istoria literară, un minor interesant, într-o epocă interbelică plină de mari scriitori. Ci de-a fi un Brillat-Savarin, într-o cultură gastronomică primitivă, dominată de ciorbe, „grătar“, „vin de buturugă“ și „botul calului“. O cultură în care modernitatea – din cauza conjuncturii istorice nefaste a …
După publicarea unui volum remarcabil referitor la Unirea Bucovinei (Iancu Flondor: Bucovina și România Mare. Documente și scrisori, Humanitas, 2017), cercetătorul Andrei Popescu ne propune de această dată biografia lui Ioan G. Miclescu, cunoscut ca Jean Miclescu, denumit emfatic „boierul de la Călinești“ – om politic conservator, jurist și publicist (Epoca, Protestarea) din a doua …
„De ce Republica Moldova rămâne o terra incognita pentru România?“ este o întrebare care leagă, în subsidiar, mai toate interviurile adunate de poeta și jurnalista Irina Nechit, din Chișinău, în volumul Malul stâng întreabă malul drept. Cele 44 de convorbiri acoperă intervalul 2009 – 2018, timp în care în Republica Moldova au căzut guverne, s-au …
Inspirată de teoria lui Benedict Anderson despre „comunități imaginate“, aplicată apariției naționalismelor, Emanuela Costantini, cercetătoare în istorie contemporană din Perugia, scrie o istorie de peste o sută de ani a Bucureștiului, în care dezvoltarea urbană a Capitalei e folosită drept cheie de înțelegere a istoriei politice a întregii Românii din perioada modernă. Autoarea este la …
A-i citi pe Vlahuţă şi Hogaş în răspăr, străduindu-te a le găsi contrastele, e un act de răbdare livrescă. Cu atît mai mult cu cît România pitorească şi Pe drumuri de munte au patina unor texte desuete, pe litera cărora s-a aşezat un praf de indiferenţă colectivă. E cum ai deschide un cufăr cu vechituri …
Despre aventura fiinţei interioare în lumea necunoscută a propriei biografii scrie Liliana Ursu în cea mai recentă carte a sa, Fericita lumină (Editura Baroque Books & Arts, 2019); fiinţa pleacă din sine, uită locul acela, cum Cain nu mai are memoria Edenului, ci doar sentimentul şi închipuirea lui, călătoreşte în felul nomadului, aşteptîndu-şi propria viaţă …
poezia-supozitor alunecă mîngîietor de ușor. Acesta e al doilea vers din primul poem (cel titular) al volumului Jos realitatea! de Florin Iaru (Editura Paralela 45). Desigur, pentru cine alege această cale la intrarea în sine a poeziei, e mai bine ca ea să fie netedă, unsuroasă și fără asperități de natură a leza locuri atît …
Se știe că noi, românii, nu prea avem bunul obicei de a arhiva. Chiar primii noștri cărturari (Grigore Ureche, Miron Costin) se plângeau de absența surselor documentare și de haosul informațional care rezulta de aici. Nici mai aproape de zilele noastre, mă tem că nu am stat mai bine cu consemnarea istoriei: să ne gândim …
Recitind poemele lui Ioan-Pavel Azap din mica antologie de autor apărută de curând, constat că rămâne în continuare „uimitor cum se conservă lirismul, o anume vibraţie afectivă, într-o poezie care pare mai degrabă dispusă spre parodierea şi bagatelizarea propriilor criterii de constituire” (Petru Poantă). „Scrisul cu absențe” despre care vorbește Ion Mureșan în textul escortă …