Aniversarea Televiziunii române, numărul rotund de ani scurși de la prima ei emisiune, a devenit pe bună dreptate sărbătoare națională. În România, Televiziunea nu mai este astăzi un lux, slavă Domnului, ea a pătruns în cele mai izolate localități. Radioul și emisiunile lui au căzut de multă vreme pe planul al doilea. Semnul sărbătoresc sub …
Francofonia e în pierdere de viteză în România, în pofida existenței unei mari tradiții, a unui public fidel și a unor specialiști redutabili. Și mai rari decât francofonii sunt azi oamenii noștri de cultură care nu practică francofonia în sine, ci ca o „autostradă” culturală dublă, dinspre Hexagon înspre spațiul carpatic și invers, în căutarea …
În Colecția „Memorii la Cartea Românească“, Alexandru Teodorescu publică al treilea volum al său din acest gen – Insula Rosetti. Primele au fost Celula de minori (Cinci ani în temnițele și lagărele de muncă forțată ale României comuniste) și Tenebre și lumini (În pânza de păianjeni a Securității). Alexandru Teodorescu, acum în vîrstă de 85 …
Un împătimit bibliofil, entuziast, ironic, se află, în fond, în spatele cunoscutelor secțiuni transversale în miturile societății noastre, dezvăluite în Adio, adio, patria mea, cu î din i, cu â din a (2003) sau Românii e deștepți (2004). Un bibliofil care acceptă să deschidă ușile bibliotecii sale, să comenteze diferite achiziții și „urmăriri” prin anticariate, …
La Editura Casa Cărții de Știință au apărut recent Caietele FestLit Cluj 2026, purtând titlul Memorie culturală vs Amnezie culturală. Cartea se găsește în prelungirea unei lungi serii de lucrări colective îngrijite de Irina Petraș, președinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România. Ea a fost prezentată cu ocazia celei de a treisprezecea ediții a …
Horia Gârbea este tipul de scriitor care își întinde tentaculele imaginației în mai multe genuri literare. După poezie, eseu, teatru, cronici sau recenzii literare, ne oferă și un roman intitulat Eter, în care nu avem o cronologie evenimențială, iar cele câteva personaje, povești, spații sau timpuri se succed într-o alternanță caleidoscopică. Primează imaginea unei lumi …
Filip Florian este unul dintre romancierii care s-au făcut remarcați de la primul volum: Degete mici (2005) a primit Premiul pentru cel mai bun Debut în Proză al Uniunii Scriitorilor din România și Premiul pentru Debut al revistei România literară. În general, un început reușit ridică miza pentru ceea ce urmează, iar în 2006, Băiuțeii, …
Cu seria de trei romane alcătuită din O formă de viață necunoscută (2018), Vântul, duhul, suflarea (2020) și Linia Kármán (2025), Andreea Răsuceanu s-a afirmat drept una dintre prozatoarele contemporane de referință. Noul ei roman, Hemiptera, îi confirmă statutul și, totodată, marchează o netă evoluție către o proză mai profundă și cu miză considerabil mai …
Poezia lui Mihai Firică are înfățișarea unui joc între real și ireal. Nu ceea ce am putea numi o postură narativă, ci un raport aparent primar, spontan în inocența sa, un așa-zicând conflict între cei doi factori, drapat în benevolență joculară. Realul ține a-și afirma prestanța prin chiar solicitările multiple de care are parte, irealul …
Scrierile Gabrielei Adameșteanu se împart în trei secțiuni, dintre care primeia i s-a acordat întotdeauna importanța cea mai mare. Aceasta se compune din cele șase romane publicate pînă acum, multiplu traduse, în vreo douăzeci de țări, viu comentate și unanim elogiate. Am avut ocazia să scriu despre ele, ca și despre cel mai recent volum …
După ce, în câțiva ani, a publicat mai multe romane „grele”, atât ca „alcătuire fizică”, dar, mai ales, ca tematică (dintre care enumerăm Sub vremurile securității, Pe ape învolburate, Caracatița nu doarme niciodată), ale căror trame narative sunt subsumate pătimirilor autorului în contact cu temuta instituție politico-represivă de tristă amintire, Niculae Manolache revine în actualitatea …
Radu Pavel Gheo, cunoscutul prozator bănățean, conturează, pornind de la experiența de cititor, respectiv colecționar de carte rară, portretul bibliofilului de cursă lungă. Pentru un astfel de pasionat, cartea, ca obiect patrimonial, își autogenerează, dincolo de valoarea operei pe care o conține, propriul destin spectaculos, propria personalitate. Plecând de la istoria fascinantă a acestor obiecte …