Restitutio

Ion Heliade-Rădulescu (1802-1872). Mesianicul conceptual

Poate că pentru istoriografia națională data relevantă pentru sfârșitul epocii fanariote este anul 1821, în care Revoluția slugerului Tudor din Vladimiri a pus capăt domniilor recrutate din Fanar. Însă, din punct de vedere economic și cultural, multe nu se schimbă între 1822 și 1829. Țările Române și-au redobândit, odată cu domnii pământeni, anumite prerogative care …

Un Eminescu viu

Dacă există ceva exasperant în receptarea lui Mihai Eminescu azi, acesta nu este periodicul „pelerinaj“ național, mai mult omagial decât exegetic, care are loc anual, în special în 15 ianuarie. În fond, și-așa nu prea ne amintim de el în celelalte 364 de zile ale anului. Mă deranjează mai mult împietrirea noastră într-o imagine „hieratică“ …

Un eseist literar de clasă

Vasile Popovici ocupă o poziție aparte în cadrul generației optzeci. Aceasta, deoarece, într-o generație cam fără critici, a debutat fulminant ca strălucit eseist literar, cu volumul Marin Preda – timpul dialogului (1983), pentru a continua cu cărți mereu aparte, care s-au bucurat de un meritat succes de receptare, cum ar fi Lumea personajului. O sistematică …

P.S. la o dezbatere fundamentală – romanul social, o schimbare de paradigmă?

Cu voia colegilor mei, formulez aici câteva observații pe marginea dezbaterii fundamentale despre schimbarea de paradigmă din romanul românesc contemporan, pe care, din lipsă de timp și de spațiu, nu le-am putut rosti la Colocviul de la Alba Iulia. Sunt sigur că dezbaterea – printre cele mai substanțiale din ultimul deceniu – va genera și …

Asasinarea lui Miron Costin, din perspectiva călăului

Una dintre relațiile cele mai încărcate de semnificații din cultura noastră medievală a fost, indiscutabil, cea dintre Miron Costin și Dimitrie Cantemir. Cel mai învățat român al sfârșitului de secol XVII și viitorul nostru prim geniu enciclopedic nu doar că au fost contemporani, dar chiar s-au cunoscut foarte bine, în pofida unei diferențe de generație. …

Gheorghe Șincai – 205 ani de la moarte. Crâmpeie de viață cotidiană, într-o lume fondatoare

Comemorarea a 205 ani de la moartea lui Gheorghe Șincai survine într-un moment în care multe dintre certitudinile înaintașului iluminist („luminist“, ar spune, pe bună dreptate, Paul Cornea) sunt puse sub semnul întrebării. Vorbim acum deschis despre un „stat eșuat“ – inclusiv unii dintre cei care au jurat să îl servească –, despre eșecul integrării …

George Bacovia – 140 de ani de la naștere. „Simbolismul“ și scriitura crâșmei

Întrucât manualele școlare încă îl consideră pe Bacovia un poet simbolist, comentariile de liceu – și, din păcate, nu puține exegeze „critice“ sau „academice“ din ultimii ani – sunt pline de fraze care-l descriu fie ca pe un bizar creator și degustător de macabru gratuit, fie ca pe un straniu profet care, instalat în recluziunea …

Neagoe Basarab – 500. Domnitor și autor: fațetele unei identități medievale (II)

Am făcut această recapitulare a expunerii lui Roland Barthes 1) spre a preveni obiecțiile care mi s-ar putea aduce, din perspectiva incertitudinii paternității lui Neagoe asupra textului, și 2) pentru a deschide o nouă cale către înțelegerea auctorialității monarhului, tocmai prin evidențierea posibilelor implicații ale incertitudinilor legate de paternitatea sa. Căci, paradoxal, deși a dovedit …

Neagoe Basarab – 500. Domnitor și autor: fațetele unei identități medievale (I)

Comemorăm anul acesta o jumătate de mileniu de la dispariția lui Neagoe Basarab, domnitor și cărturar, de numele căruia se leagă unul dintre cele mai frumoase edificii și, de asemenea, una dintre primele cărți importante ale Evului Mediu românesc.E, poate, momentul – între atâtea exagerări festive – să revenim la o abordare pozitivă a textului …

Virgil Ierunca, așa cum a fost

Personalitatea lui Virgil Ierunca – animator al exilului românesc și al opoziției anticomuniste față de regimul de la București – este și astăzi înconjurată de o aură de mister. Izvorând mai mult din necunoaștere decât din cine știe ce tenebre biografice, incertitudinea care înconjoară existența sa publică, mai întâi la București, în cercul „albatrosist“, apoi …

Blaga între tâlhari

Deși în ultimele trei decenii au apărut destule materiale privind poziționarea politică a lui Lucian Blaga, înainte și după cel de-Al Doilea Război Mondial, o cercetare sistematică a raporturilor sale cu mișcările totalitare și cu dictaturile prin care a trecut lipsea. Misiunea de a o scrie și-a asumat-o Marta Petreu, iar prima observație care trebuie …

Două cărți remarcabile de medievistică

După cum sesiza mai demult Nicolae Manolescu, nu mai avem o piață de idei literare, disputele limitându-se, de câțiva ani, la cuvinte și la ceea ce Maiorescu numea „personalități“. În materie de istorie literară, principalele victime ale acestei dispariții sunt epocile mai îndepărtate, al căror studiu necesită cunoștințe vaste (inclusiv de limbi „rare“, ca latina …