Proză

Anticariatul de idei

Nu avea îndoieli că fuseseră cele mai chinuitoare luni din viața lui, un răstimp sumbru în care timpul își pierduse liniaritatea, venind și revenind în cascade de gânduri vechi și temeri noi. Tot mănunchiul de idei în care crezuse atâția ani fără clintire se împrăștiase sub vântul unor schimbări pe care nu le înțelegea sau …

Ultima pâine

În sfârșit, cu o întârziere apreciabilă, și la câteva zile după începerea anului școlar, apăru și Virgil cu mașina promisă, dar nu cu acel autocamion militar, mare cât o batoză, cu care se lăudase, ci cu o mașină a Salvării mult mai mică și mai hodorogită, cu geamurile laterale sparte și plină de praf, după …

Insula secretă a lui Prometeu

Capitolul 3 Nimic nu s-a schimbat. Pironul, inelul, funia. Am mai făcut câțiva pași înspre fereastră. Odgonul s-a mai dezrăsucit. A trecut în partea asta, înspre ușă. În creier vârful pironului. În mâinile mele covrigul. Gore s-a ținut de cuvînt. Cum să-și fi rupt piciorul? Vorbesc de Gică. Picior cu țâțe. Poate doar așa. Soarele …

John Galsworthy – „Întâlnirea”

M-a sunat într-o zi oarecare. Voia să vină să studieze la MTTLC. Ea fiind posesoarea unui doctorat în medicină. Modestia ei inteligentă m-a cucerit. Nu cred că masteratul era ce îi trebuie: Violeta Vlad voia să-și deschidă fereastra spre altă lume decât suferința semenilor ei. M-am gândit mult cum puteam eu s-o ajut. Există un …

Pacea sufletului

Crecorie Massa s-a trezit dintr-odată singur. Nici Dumnezeu, care era mai tot timpul cu el, nu se mai simțea prin preajmă. Pînă atunci crezuse că singurătatea e idealul vieții lui care i s-a împlinit din toate punctele de vedere. Pe restul, sute și sute, poate mii, le-a ratat. De mic și-a pus în gînd să …

Viața unui cimitir

parcă știuse ceva casa lui Ghinea atunci când zisese de cimitir. Câteva morminte, ce nu ratau niciodată ocazia de a afla ce se mai întâmplă prin împrejurimi, plănuiau în secret să plece și ele. Doar că mormintele nu pot avea prea multe secrete unele față de altele, așa că știa întregul cimitir ce pun la …

„Năluca din Babilonia“

Tezeo Amorin stătea la umbră sub un paravan solar pe veranda sa cu stâlpi și capiteluri de marmură roz și privea strada destul de pustie la ora amiezii. Obișnuia să facă acest lucru des, mai cu seamă în zilele calde, senine de vară. Veranda era învelită în straturi de glicină, care miroseau a ceva plăcut …

O donație

Exact peste o lună împlinesc optzeci de ani. E toamnă și plimbările de dimineață împrejurul blocului, în baston, au devenit o obișnuință. Mici scene cu vecini, cunoscuți sau necunoscuți, mă inspiră pentru un volum de proză pe care sper să-l termin în curând. Inepuizabilă e viața cartierului. Respirația străzilor, a magazinelor, a părculețelor stinghere dintre …