„În ce an suntem? În 1984? Povestea cu Orwell a trecut de mult – atunci? Nu contează anul; cunosc părculețul, trebuie să ajung întâi în piața din centru, de acolo mai sunt zece minute pe jos… În piața din centru, deci, dar în care oraș? Am amețit, poate că am și ațipit câteva clipe, visul …
Paul Cadet ieși pe poarta curții sale în stradă. (Se întorsese de curând dintr-o povestire care nu-mi aparține. – Vlaa) Nu era ora cinci, la care se zice că ar fi ieșit marchiza. Era opt dimineața. O dimineață de toamnă urâtă, friguroasă, să fi fost octombrie, să fi fost noiembrie, nimeni nu mai poate, acum, …
Dan Mânăscurtă era un adevărat ghinionist. De fapt, era un scriitor ghinionist, pentru că, altfel, în viața cealaltă (din afara literaturii) totul mergea ca pe roate. Avea o firmă de telecomunicații și o mulțime de contracte cu statul. Bani, mașini, trei amante numai în firmă. Li se spunea „A 1“, „A 2“ și „A 4“. …
Herina. În prima zi de miercuri a fiecărei luni se aduna lumea în fața cofetăriei din Piața Centrală. Donika Akos și Dimka Brencis soseau cu marfa adusă de la Praga. Cutii de carton cu câte șase sticle verzui de absint. Au adus „Zâna Verde“, ziceau cetățenii bucuroși. Zvonul mergea până-n Iaremcea, preț de cincizeci de …
(fragmente de roman) Acest mic episod citat din consemnările mătușii, și care, cu atâtea detalii, mi-a revenit în minte în timp ce stăteam amândoi în fața trupului neînsuflețit al unchiului Ferdinand, m-a făcut să-i apreciez pasiunea constantă de-a lungul vieții, împletită cu o candoare ce nu o găsești decât la spiritele cu adevărat mari, mult …
Le aveam pe toate în casă. D-asta nu ieșeam niciodată pe afară. Intram rar până și în cealaltă încăpere a ei.Îmi ajungea odaia în care mă născusem. M-am și rătăcit prin ea de câteva ori.Prima oară, în ziua când am mers la școală.M-a dus mama de mână până la capătul patului. Eram doar noi doi …
Azi plouă, stau în casă, răpăie atît de tare încît nimeni nu se-ncumetă să-mi aducă pantofi, sunt trist și simt cum peste mine năvălesc cele cincisprezece sentimente. 1.La vîrsta de cinci ani mi-am fracturat glezna. Trei săptămîni am stat cu laba în ghips, apoi ai mei mi-au cumpărat o tricicletă. „Fă mișcare, fă mișcare, altfel …
(fragmente) Despre paradox s-au scris cărți masive și incitante, unele chiar remarcabile. Dar cred că nimeni n-a prins termenul în lațul sclipitor-diversionist al esențialității așa cum a făcut-o Cioran: „paradoxul izvorăște din condiția nedesăvârșirii“ (trăsătură umană de netăgăduit, deci lumea e inconceptibilă în absența lui); „joc iresponsabil“, „imoralitate teoretică“ (etica și epistemologia devin un gen …
Când ziua de Crăciun e la fel ca oricare alta, atunci nu încape îndoială că ai în cap o durere mare…Cuvintele acestea nu aveau cum să-l lase indiferent pe Cristian Arcu și, oricât de amețit ar fi fost, îl smulgeau din ebrietate și-l aruncau pe o plajă rece, cu nisip aspru. Era lecția pe care …
Lutz Korodi moştenise afacerea cu bidoanele de la Friedman Haim. Un evreu cu barbă din Coştiui. Îl întâlnise în gara oraşului. Era obosit. Avea probleme cu calitatea firelor de păr. Vântul, dinspre Valea Metalului, suflase patru săptămâni. Praful se impregnase în părul femeilor. Slăbiseră firele. Se subţiaseră. Când le cântăreai, jumătate din greutate era praf …
(fragment de roman) La început, drumul pe mare fusese lin și însorit, cu vânt prielnic, care le bătuse mereu din spate, dând avânt corabiei cu pânze ca și cum le-ar fi încurajat îndepărtarea de porturile cunoscute. Când din străfundul albastru al depărtării apăruse în sfârșit lumina farurilor din Stambul, puntea era deja plină de oameni, …
(Transcriu sârguincios vise, coşmaruri) Transcriu sârguincios vise, coșmaruri, dorințe, descriu cu uimitoare exactitate întâmplări care n-au avut loc, imagi nez, imaginez, ficțiunea asumată este mai puternică decât realitatea, minciuna trăită cu intensitate este mai puternică decât adevărul, ficționez, ficționez, re-creez lumea. Lumea este un puzzle pe care, nătângi, cei mai mulți se îmbulzesc să-l alcătuiască …