Cronica edițiilor



Iorga inedit

Într-o cultură serioasă, tipărirea jurnalului inedit al unei personalități de talia lui Nicolae Iorga, acoperind perioada cea mai cumplită din viața savantului (1938-1940), ar fi fost cel puțin un eveniment editorial, dacă nu și academic sau politic. Aceasta, din motive evidente. Pe de-o parte, cum subliniază Andrei Pippidi în Introducere, Iorga nu a lăsat prea …



Corespondența lui Liviu Rusu

Masivul volum îngrijit de Ilie Rad, cu titlul Scrisori către Liviu Rusu, este una dintre plăcutele surprize ale acestui an literar 2020, altfel, paralizat de criza sanitară și de dificultățile economice pe care le întâmpină deja editorii și librarii. Sunt convins că nu scandalizez pe nimeni dacă afirm că, din păcate, numele lui Liviu Rusu …



Secretul lui Steinhardt

Ajunsă la al 19-lea volum, ediția N. Steinhardt nu și-a epuizat punctele de atracție, nici capacitatea de a contribui la o mai profundă înțelegere a personalității autorului. Cea mai recentă apariție din serie, volumul Varia II, editat de același consecvent și competent Florian Roatiș, încheie restituirea publicisticii neincluse în volum și, în general, a tuturor …



Un roman al Blajului de altădată

Am consemnat la timpul cuvenit, în paginile României literare, apariția fundamentalei ediții Ion Agârbiceanu, îngrijită de Ilie Rad, în colecția „Opere fundamentale” a Academiei Române. Chiar dacă nu a provocat (cel puțin deocamdată) o repoziționare în canonul istoric, ea a scos la iveală fațete mai puțin cunoscute ale creației scriitorului, personalitate complexă, în lumea literară, …



Ioan Pintea, bilanț de etapă

Scriind mai demult, în România literară, despre eseurile culturale ale lui Ioan Pintea, Sorin Lavric strecura un reproș (nu contează acum cât de întemeiat). Anume, că în personalitatea eseistului, cateheza care însoțește sacerdoțiul, prezentă imanent în spiritul său, funcționează adesea ca un inhibitor al gândului. Mai exact, al libertății de viziune a gândirii laice. Mi-a …



Ion Mureșan eseist

Recunoscut, încă de la debutul cu Cartea de iarnă (1981, Premiul Uniunii Scriitorilor), drept unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai optzecismului, Ion Mureșan a făcut, totuși, mereu o figură aparte printre colegii săi de generație. Nu în viața literară – deși nu face deloc caz de apartenența la o anumită grupare literară, stăpânind arta …



Creangă într-o grilă de lectură modernă

În deceniul 1980-1990, critica noastră – care, pe atunci, se ocupa de teme serioase, nu de publicitate editorială – a supus literatura clasicilor junimiști unor relecturi prin grile moderne. În special Caragiale, Slavici și Creangă au beneficiat de pe urma noilor lecturi, care, în cazul lui Eminescu sau Maiorescu, au dat mai puține rezultate. Cartea …



Poezia de-o viață

Poetul, prozatorul, traducătorul și criticul Aurel Rău este ultimul „mohican“ al unei generații al cărei loc în istoria noastră literară încă nu este definitiv stabilit. Generația anilor 1950-1960, căci despre ea este vorba, are de dat o bătălie postumă pentru un loc bine definit în evoluția, în primul rând, a poeziei noastre postbelice, și nu …



Amintirile lui Alexandru Ciorănescu

Cu Amintiri fără memorie, poate (și trebuie) să repornească integrarea lui Alexandru Ciorănescu în cultura română, în care s-a format și pe care, în pofida unui exil de 44 de ani, nu a renegat-o niciodată. Spun asta – scandalizându-i, poate, pe cei implicați în recuperarea exilului românesc –, deoarece nu am deloc convingerea că anii …



Anii schimbării

Continuă să mă nedumirească relativa indiferență cu care este întâmpinată în lumea culturală publicarea masivului jurnal intim al omului politic Ion Rațiu. Mai ales în această ediție îngrijită de Stejărel Olaru, atât de bogată în note, explicații și decodificări ale contextelor, și care a prilejuit câteva dezvăluiri de senzație, cum a fost aceea că Silviu …