Cronica edițiilor



Coda. Postumele lui Ion Horea

Repoziționarea pe care a operat-o Nicolae Manolescu în Istoria critică a literaturii române nu doar că l-a așezat pe Ion Horea pe locul care i se cuvenea în canon (și anume, de cel mai important poet tradiționalist postbelic). În conjuncție cu noua perspectivă propusă în Istorie… cu privire la Ion Pillat (revelat ca întâiul nostru …



Prizonierul propriei efigii

  Jurnalul intim a trecut, în literatura noastră din ultimele două decenii și jumătate, prin momente diametral opuse. Către finalul anilor 1990, era specia cea mai dinamică, pe măsură ce erau recuperate textele ocultate în perioada comunistă: „seceta“ de peste patru decenii făcea din orice exercițiu diaristic un eveniment. Astăzi, dimpotrivă, relativa abundență – la …



În bolgiile utopiei

Constantin Țoiu a parcurs un adevărat Purgatoriu, de la prozele „pe linie“ din O noapte la arie (în colaborare cu Leonid Strașun, 1950) și Moartea în pădure. Cronica unei zile (1965) și până la Galeria cu viță sălbatică (1976), roman care l-a proiectat imediat în vârful ierarhiei prozei noastre postbelice. După Galeria… au urmat două …



O invitație la relectură

Nu se poate spune că știm prea multe despre Costache Conachi și epoca sa: o epocă tulbure, aparținând deopotrivă „lumii vechi”, fanariote, cu ale cărei ultime două-trei decenii coincide, și celei „noi”, de transformări structurale care, după 1830, aveau să ducă la edificarea României moderne. Opera lui Conachi este ceva mai cunoscută decât biografia scriitorului. …



Înfruntând regimul Ceaușescu în momentul lui de vârf

Continuă să mă uimească placiditatea intelectuală cu care este receptat jurnalul lui Ion Rațiu, la fel cum, în urmă cu trei decenii, m-a surprins oceanul de resentimente și insinuări cu care a fost înconjurat omul politic țărănist, după revenirea în România. Cu excepția lui Dan C. Mihăilescu – comentator atent și pătrunzător al multor aspecte …



Lemurul sprinţar

La început am crezut că am sub ochi cîteva jocuri gratuite de imaginaţie sarcastică: pe un poştaş îl apucă damblaua după ce o viaţă a bătut străzile oraşului spre a împărţi scrisori, un profesor cu aplomb retoric îşi ţine cursul în faţa unei săli goale, un solitar mizantrop născoceşte o pereche de ochelari ale căror …



Și totuși, Aron Cotruș

Poezia tradiționalistă nu se mai află, de ceva timp, „pe val“. Asta face ca, din păcate, anumite filiații și legături stilistice să se obscurizeze, iar istoria literară să opereze cu afirmații preluate la mâna a doua, în locul textelor. Nu-i mai puțin adevărat că recuperarea tradiționalismului este îngreunată, pe lângă gustul momentului, și de încărcătura …



Literatura, privită prin cătarea puștii

Gabriel Cheroiu ne propune, în acest an al carantinei și izolării, o ediție a II-a a sintezei sale, intitulate Istoria literaturii cinegetice române. Că este vorba de o ediție a II-a, apărută la mulți ani după prima (împărțită, inițial, în două volume, 2003-2007), știu doar specialiștii și cititorii care parcurg mai întâi referințele critice de …



O incursiune în versificația medievală românească

Între puținele sinteze consacrate versificației culte românești în Evul Mediu, cea a lui Eugen Negrici este, fără doar și poate, cea mai îndrăzneață conceptual. Apărută într-o primă ediție în 1996, sub titlul Poezia medievală în limba română, la obscura editură craioveană Vlad & Vlad, ea nu a suscitat dezbaterile teoretice la care, indiscutabil, autorul sperase. …



Iorga inedit

Într-o cultură serioasă, tipărirea jurnalului inedit al unei personalități de talia lui Nicolae Iorga, acoperind perioada cea mai cumplită din viața savantului (1938-1940), ar fi fost cel puțin un eveniment editorial, dacă nu și academic sau politic. Aceasta, din motive evidente. Pe de-o parte, cum subliniază Andrei Pippidi în Introducere, Iorga nu a lăsat prea …