Cronica edițiilor

Efigia profesoarei

De prin anii 1970 și până prin 2010, pentru oricine avea legătură cu studiul limbii și literaturii franceze în Universitatea din București – chiar și pentru cei care, ca mine, după un timp se mutau în alte spații lingvistice –, domeniul începea cu Irina Bădescu.Nu că n-ar fi existat și alți profesori iluștri, unii din …

O carte-cult

cel puțin pentru zelatorii avangardei, Născut în ’02, volumul memorialistic al lui Sașa Pană, are un statut de obiect de cult. Și pe bună dreptate. Imediat după instaurarea comunismului, avangarda a intrat în coliziune cu ideologia dominantă. Unii dintre reprezentanții ei (de la Gellu Naum la M. H. Maxy) au devenit realist-socialiști, chiar dacă adesea …

Coșbuc mai puțin cunoscut

E cunoscută vorba de spirit care spune că drumul spre Infern e pavat numai cu intenții bune. Ediția George Coșbuc – Vorba de acasă, îngrijită de Cristian Bădiliță în colaborare cu Mihael Balint, o ilustrează cu prisosință. Fără discuție, o culegere care să schimbe imaginea unilaterală (și falsă) de poet „cuminte“, bun la serbările școlare, …

Epistolierul politicos

Am împrumutat epitetul din titlu de la Mihai Zamfir, care, în Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române, vol. I, îl descrie pe Duiliu Zamfirescu ca pe un „scriitor politicos“, vrând, desigur, să sugereze (și) altceva.Scriitorul o fi, poate, cam plicticos, însă epistolierul nu e deloc așa, iar ediția critică realizată de Ioan Adam și …

Fereastra deschisă

Când a apărut, în 1999, prima ediție a cărții Ioanei Pârvulescu, Alfabetul doamnelor, se poate spune că era o lucrare de pionierat în critica românească. Înainte nu exista nimic sau aproape nimic: și perspectiva feminină asupra literaturii aparținea tot bărbaților, chiar dacă pătrunderea doamnelor în literatură – despre care discutaseră aprins interbelicii – se produsese …

Ani de cumpănă

Jurnalul cum epistolar al lui G. T. Kirileanu, îngrijit de Constantin Bostan, a ajuns după o pauză ceva mai lungă la cel de-al cincilea volum. Este unul dintre cele mai ample și – mă grăbesc să spun – mai interesante de până acum, justificând întru totul titlul fixat de editor, și anume Martor la istoria …

Între două lumi

Am semnalat, în mai multe rânduri, situația aparte în care se află astăzi editorii scriitorilor noștri clasici, în urma celor peste patru decenii de cenzură comunistă. Pe de-o parte, ei sunt obligați să încalce regula reproducerii ultimei versiuni antume (când aceasta a fost deformată de cenzură, cu consecințe nefaste asupra operei), iar pe de alta, …

Coșbuc, într-o versiune „Best Of”

Scriam, cu ani în urmă, că George Coșbuc a fost, paradoxal, unul dintre autorii importanți cei mai nedreptățiți din punct de vedere editorial, în timpul regimului comunist. Paradoxal, întrucât stilul tradițional al poetu lui nu contrasta, nici măcar în perioada stalinistă, cu „cântecul epic de largă respirație“ promovat de ideologii realismului socialist. Iar Coșbuc fusese, …

Captiv în clepsidră

Scriind mai demult, în cadrul rubricii de față, despre primele două cărți din seria de postume ale lui Cioran, scrise în limba română și editate de Constantin Zaharia (Îndreptar pătimaș II și Despre Franța, 2011), remarcam neobișnuitul situației de a citi o carte „nouă“ la atâta timp de la trecerea autorului la cele eterne. După …

O prietenie exemplară

Anul trecut s-au împlinit 20 de ani de la despărțirea de Mircea Zaciu, iar anul acesta Ion Pop va împlini, la 1 iulie, frumoasa etate de 80 de ani. Nu cred că se putea găsi o modalitate mai potrivită de a uni cele două cifre rotunde, decât editarea amplei corespondențe dintre ei. Cu atât mai …

O antologie neobișnuită

Antologii ale poeziei românești din Serbia/ Iugoslavia există, după cum și antologii ale poeziei sârbe din România au apărut câteva, de-a lungul timpului. Însă o antologie bilingvă consacrată ambelor fenomene, cum este cea realizată recent de către Nicu Ciobanu și Slavomir Gvozdenović, cu titlul Lirica româno-sârbă/ Rumunskosrpska lirika, este o premieră, care se cere consemnată …

Coda. Postumele lui Ion Horea

Repoziționarea pe care a operat-o Nicolae Manolescu în Istoria critică a literaturii române nu doar că l-a așezat pe Ion Horea pe locul care i se cuvenea în canon (și anume, de cel mai important poet tradiționalist postbelic). În conjuncție cu noua perspectivă propusă în Istorie… cu privire la Ion Pillat (revelat ca întâiul nostru …