Volumul Dictatura dorului (Editura Limes, 2025, 122 pag.) semnat de Elena Ilash propune un univers liric intens simbolic, în care experiențele afective, memoria și corporalitatea sunt transpuse într-un limbaj imagistic dens. Într-o lume în care și limbajul a devenit supratehnologizat, contaminat de noțiuni care exced dicționarele recente, termeni precum dor, vis, chiar nostalgie, pot părea …
Activitatea literară a lui Savu Popa este bogată și diversă. El are elanul firesc al scriitorului care este destul de tînăr ca să posede o energie specifică vîrstei și destul de matur, de experimentat ca să își găsească subiecte și, mai ales, să înțeleagă faptul evident că impetuozitatea și forța se vor reduce în timp. …
Copiii din casa de dinainte (Editura Charmides, 2025) este, până la urmă, un „produs de osmoză“ între două discursuri puternice: discursul poetic al Alexandrei Mureșan și discursul plastic al lui Maxim Dumitraș. Avem a face aici cu două viziuni care se luminează una pe alta, căci nu se poate spune că tablourile lui Max ilustrează …
De-a lungul unei susținute activități scriitoricești (debut în anul 1972), lirica lui Florea Miu a cunoscut schimbări (stilistice și tematice) de adecvare la contextul literar, la noi trăiri, dar și-a păstrat viziunea privind raporturile cu realitatea, poezia fiind percepută ca proiectare a stărilor, ca oglindire în altceva, fapt vizibil și în titlurile unor cărți (Jocuri …
Pe coperta elegantă a colecției Cantos a Editurii Junimea, Paul Gorban scrie despre Nicolae Corlat că e ca un alchimist fără laborator și, de aceea (interesantă înlănțuire cauzală!) își lasă poezia mult timp în sertar, „așteptând ca ea să îl cheme din nou“. Deducem de aici că, în cazul în care ar fi posedat laborator …
Cronica vremurilor actuale consem nează lupta dintre două tipuri de civilizație – una care a fost numită a analfabetismului, concentrată la Radu Sergiu Ruba nu pe imagine sau pe vizual, ci pe o celebrare barbară a oțiumului și a trecerii timpului – și alta, care acum ar apune, a cărții. Elocvent, în această dialectică, titlul …
Volumul Aproape viață (Editura Cartea Românească, 2025, 146 pag.), semnat de Vasile Igna, este un vast palimpsest liric, unde limbajul, memoria culturală și interogația metafizică se suprapun pînă la indistincție. Referințele culturale – de la mitologia greco-latină (Persefona, Oedip, Odysseas) la filozofie (Seneca, Wittgenstein), teologie, știință (cosmologie, fizică, matematică), muzică și arte plastice – nu …
Dacă în volumele sale precedente, Aurel Pantea a creat un întreg ecosistem al angoasei, prin propriile viziuni funebre ale visceralului sau ale socialului căzute pradă regresiunilor sau agresiunilor venite din partea unor forțe obscure, în noul volum Psaltirea de noapte asistăm la bilanțul acestei conștiințe poetice, un reportaj al agoniei, de o autenticitate inclementă (Al. …
„Pictura mea este autobiografică. Aici îmi povestesc viața…“, spunea Victor Brauner, iar declarația este o cheie de lectură a recentului volum de poezii al Angelei Baciu, care alege aceste cuvinte ce definesc o viziune drept motto al volumului. Abandonând expresivitatea simbolică a faimosului pictor avangardist, poeta coboară în notații ale cotidianului, în scene diverse: fie …
Realitatea sinelui, realitatea obiectivă, ființarea au, desigur, numitori comuni. Dintre elementele de acord, cel mai sensibil este poeticitatea – „În chip poetic locuiește omul pe acest pământ” (Hölderlin), realizând o consonanță între imanent și transcendent. În volumul Cartea conflictelor (Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2025), Mircea Stâncel dezvăluie substanța lirică a vieții cotidiene, a relațiilor de …
La Editura Școala Ardeleană din Cluj-Napoca a apărut recent, în condiții grafice de excepție, o nouă antologie coordonată de Irina Petraș. Intitulată Poemele Transilvaniei, cartea reunește un număr impresionant de poeți contemporani, care exprimă în versuri memorabile legăturile lor anteice cu pământul natal. Parafrazându-l pe Alecu Russo, putem spune că este vorba despre o veritabilă …
Literatura este o scriere/ citire a propriei oglindiri. Suntem tentați să aflăm cine suntem, să ne clarificăm identitatea, și o cale (captivantă) este cea specular estetică, imaginară. Cunoașterea de sine este intuită cel mai bine în poezie, care se bazează pe revelație sensibilă (asemenea unei dimensiuni umane apriorice). Cartea lui Emilian Iachimovski, Încă o zi …
