<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Cartea de poezie &#8211; Romania literara</title>
	<atom:link href="https://romanialiterara.com/category/comentarii-critice/cartea-de-poezie/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://romanialiterara.com</link>
	<description>Editiile online</description>
	<lastBuildDate>Mon, 13 Jul 2026 17:22:34 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.0.1</generator>

<image>
	<url>https://romanialiterara.com/wp-content/uploads/2020/01/cropped-favico-32x32.gif</url>
	<title>Cartea de poezie &#8211; Romania literara</title>
	<link>https://romanialiterara.com</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
<site xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">171552974</site>	<item>
		<title>Partea nevăzută a istoriei literare</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/07/partea-nevazuta-a-istoriei-literare/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[*]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 13 Jul 2026 17:22:34 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cartea de poezie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29440</guid>

					<description><![CDATA[Un împătimit bibliofil, entuziast, ironic, se află, în fond, în spatele cunoscutelor secțiuni transversale în miturile societății noastre, dezvăluite în Adio, adio, patria mea, cu î din i, cu â din a (2003) sau Românii e deștepți (2004). Un bibliofil care acceptă să deschidă ușile bibliotecii sale, să comenteze diferite achiziții și „urmăriri” prin anticariate, &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29440</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Poezia fărâmelor</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/06/poezia-faramelor/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[*]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 26 Jun 2026 16:42:10 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cartea de poezie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29287</guid>

					<description><![CDATA[Având de gestionat un dificil topos, al plaiurilor teleormănene („Am venit pe lume ca să scriu Moromeții, dar mi-a luat-o altcineva înainte“, declara poetul într-un recent interviu în România literară), Ștefan Mitroi coboară, cu ajutorul poeziei, la esența telurică a omului și la potențialul ei transcendental; prilejul potrivit pentru o recapitulare a ceea ce a &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29287</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Portretul fetiței-glonț – între fragilitate și ubicuitate</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/06/portretul-fetitei-glont-intre-fragilitate-si-ubicuitate/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[*]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 26 Jun 2026 16:39:33 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cartea de poezie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29283</guid>

					<description><![CDATA[La Galați, poezia devine port la Dunăre, prin evenimentele remarcabile organizate de Florina Zaharia, un nume și o prezență pline de carisma sensibilității și a creativității. De altfel, în noul ei volum de poezie, Incurabilă. Sunt frumoasă pentru că doare, descoperim o atitudine deopotrivă ingenuă, revoltată, duios-nevralgică și asumat-inocentă, în contrast cu atonia și futilitatea &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29283</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Ceașca spartă și aroma cafelei</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/06/ceasca-sparta-si-aroma-cafelei/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Horia Gârbea]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 20 Jun 2026 08:37:46 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cartea de poezie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29205</guid>

					<description><![CDATA[După două volume care au impus-o în atenția criticii și a publicului (Cactusul de la etajul doi, 2022 și Strada mansardelor părăsite, 2024, pentru care a primit Premiul Cezar Ivănescu, acordat de Filiala Iași a Uniunii Scriitorilor), Maria Grădinaru revine cu Cioburi și delicatese, o carte apărută tot la Editura Neuma, ca și precedentele. Maria &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29205</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Poezia și salvatorul ei</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/06/poezia-si-salvatorul-ei/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ioan Holban]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 13 Jun 2026 13:10:10 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cartea de poezie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29121</guid>

					<description><![CDATA[Unul dintre cele mai frumoase parabole care se va fi scris despre poezie și salvatorul ei se poate citi în cea mai recentă carte a Lilianei Ursu, Limanul bucuriei (Editura Spandugino, 2026), într-un dialog de dincolo de vreme cu Beethoven care încearcă să mai audă o dată în viață cântecul greierilor: „Azi i-am povestit/ despre &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29121</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Caligrafia melancoliei și a exilului interior</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/06/caligrafia-melancoliei-si-a-exilului-interior/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[*]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 13 Jun 2026 13:09:20 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cartea de poezie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29119</guid>

					<description><![CDATA[Cel mai recent volum de poeme semnat de Mircea Bârsilă, Strigătul din oglindă (Editura Limes, 2026, 112 p.), construiește un univers al degradării lăuntrice și al melancoliei metafizice, în care existența apare ca o succesiune de praguri, închideri și dedublări. Discursul liric se desfășoară într-o atmosferă crepusculară, dominată de sentimentul epuizării interioare și al exilului &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29119</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Efectul de analgezic al eșecului</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/05/efectul-de-analgezic-al-esecului/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[*]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 30 May 2026 12:27:05 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cartea de poezie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29048</guid>

					<description><![CDATA[În noul volum de versuri al lui Radu Florescu, Uriașa nepăsare a sângelui, întâlnim, întocmai ca și în cealaltă carte a sa, Ritualuri de îmbătrânire a sufletului, aceeași atmosferă crepusculară care învăluie, precum un lințoliu, existența zilnică a poetului. Între lumina revelației și abisul gropii, între salvare și înfrângere, poetul simte și înțelege că terapia &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29048</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Mina, de la feminitate</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/05/mina-de-la-feminitate/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[*]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 25 May 2026 10:25:18 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cartea de poezie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=28974</guid>

					<description><![CDATA[Autobiografia lirică a Hannei Bota este un mesaj necesar al scriitoarei, care apare după lungi excursii poetice (versuri traduse în turcă, o antologie lansată la Calcutta), în general mai puțin obișnuite pentru orizontul autohton de receptare. Este un manifest nu feminist, ci al feminității, ce respinge încadrarea în militantismul asurzitor al prezentului; astfel, versurile unei &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">28974</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Poetul ne/uman sau metoda cititorului</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/05/poetul-ne-uman-sau-metoda-cititorului/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[*]]></dc:creator>
		<pubDate>Mon, 25 May 2026 10:24:17 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cartea de poezie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=28972</guid>

					<description><![CDATA[Ca toate lucrurile omenești și neomenești, are și poezia un sfârșit. Îl trăim acum? Călin Vlasie scrie (scrie?) o „epopee operațională”, pentru a arăta că poezia a ajuns într-un stadiu definitiv nou – profețit drept psiheism în poemele mai de început din Neuronia și Laboratorul spațial al anilor optzeci, în intervențiile sale programatice tot din &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">28972</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Realul instabil și imaginarul ironic</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/05/realul-instabil-si-imaginarul-ironic/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[*]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 10 May 2026 16:42:36 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cartea de poezie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=28892</guid>

					<description><![CDATA[Poemele din volumul Nu despre neant este vorba aici (Editura Cartea Româ ­nească, 2025, 88 pag., prefață Angelo Mitchievici), de Nicolae Teoharie, con figurează un univers liric construit pe interferența dintre realitate cotidiană, imaginar absurd și reflecție meta-literară. Discursul poetic oscilează între ironie metafizică și confesiune existențială, iar strategiile imagistice și narative trimit la un &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">28892</post-id>	</item>
	</channel>
</rss>
