Dacă în volumele sale precedente, Aurel Pantea a creat un întreg ecosistem al angoasei, prin propriile viziuni funebre ale visceralului sau ale socialului căzute pradă regresiunilor sau agresiunilor venite din partea unor forțe obscure, în noul volum Psaltirea de noapte asistăm la bilanțul acestei conștiințe poetice, un reportaj al agoniei, de o autenticitate inclementă (Al. …
„Pictura mea este autobiografică. Aici îmi povestesc viața…“, spunea Victor Brauner, iar declarația este o cheie de lectură a recentului volum de poezii al Angelei Baciu, care alege aceste cuvinte ce definesc o viziune drept motto al volumului. Abandonând expresivitatea simbolică a faimosului pictor avangardist, poeta coboară în notații ale cotidianului, în scene diverse: fie …
Realitatea sinelui, realitatea obiectivă, ființarea au, desigur, numitori comuni. Dintre elementele de acord, cel mai sensibil este poeticitatea – „În chip poetic locuiește omul pe acest pământ” (Hölderlin), realizând o consonanță între imanent și transcendent. În volumul Cartea conflictelor (Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2025), Mircea Stâncel dezvăluie substanța lirică a vieții cotidiene, a relațiilor de …
La Editura Școala Ardeleană din Cluj-Napoca a apărut recent, în condiții grafice de excepție, o nouă antologie coordonată de Irina Petraș. Intitulată Poemele Transilvaniei, cartea reunește un număr impresionant de poeți contemporani, care exprimă în versuri memorabile legăturile lor anteice cu pământul natal. Parafrazându-l pe Alecu Russo, putem spune că este vorba despre o veritabilă …
Literatura este o scriere/ citire a propriei oglindiri. Suntem tentați să aflăm cine suntem, să ne clarificăm identitatea, și o cale (captivantă) este cea specular estetică, imaginară. Cunoașterea de sine este intuită cel mai bine în poezie, care se bazează pe revelație sensibilă (asemenea unei dimensiuni umane apriorice). Cartea lui Emilian Iachimovski, Încă o zi …
O pagină din relațiile culturale româno-norvegiene scrie Ion Cristofor cu antologia bilingvă din poezia sa, cuprinzând versuri apărute în volume între anii 1980 și până în prezent, la recentul Pește de sticlă (2024). Poet aflat înaintea sau poate în afara timpului său, în sensul că scrie o poezie de tip neomodernist, redevabilă unei epoci care …
Vasile Macoviciuc a fost în întreaga sa carieră profesională profesor de filosofie la o facultate mai degrabă tehnică – Academia de Studii Economice din București –, fapt ce nu l-a împiedicat în demersul său liric, ba dimpotrivă, i-a propulsat poezie într-o zonă a com plexității tematice și a unei reflectivități plină de nuanțe, în care …
Cred că puțini sînt cititorii care așteptau de la Mircea Stâncel să dedice un volum destul de masiv, cu poeme lungi, compuse din versuri tot lungi, adică text, nu glumă, unui „madrigal epopeic“ (vorba lui Al. Cistelecan de pe copertă) cu „stări de agitație și inconfort“ (Ion Pop, pe aceeași copertă). Poetul ne vorbește despre …
Aș porni în descrierea celui mai nou volum de versuri al lui Vlad Moldovan, Nos (Editura OMG, Alba Iulia, 2025), de la o componentă paratextuală: dedicația. Văd în sintagma de pe una din paginile de gardă, „În memoria tatălui meu“, germenele unei lungi epistole, în mai multe secvențe, pe alocuri onirică, trimisă poetului Ioan Moldovan …
Poetul Nicolae Teoharie a debutat editorial tîrziu, în 1999. Deși a semnat constant în anumite reviste și a adunat nouă volume de poezie în peste cinci luștri de carieră, a fost întotdeauna o prezență discretă în peisajul literar și s-a alăturat Uniunii Scriitorilor, la filiala Dobrogea, în 2014, infirmînd opinia unora că un poet în …
Deși am citit, în timp, cam toate cărțile lui Radu Sergiu Ruba, poezie și proză, pot să afirm, fără să greșesc, că volumul Ard cărțile (Editura Tracus Arte, 2025, 86 pagini) este cu totul special. Poezia lui Ruba, de la debut pînă în prezent, a pierdut ceva pe drum, o pierdere constantă, dar deliberată. Ce …
Am scris în mai multe rânduri despre apetența experimentală a prozatorului Cătălin Pavel, despre exersarea unor formule literare diferite. În poezie, se arată mai clar mobilul proteismului său literar. Cătălin Pavel nu caută diversitatea doar de dragul esteticului, ci din nevoia sfâșietoare de a găsi o formă care să exprime un adevăr interior imponderabil, inaccesibil. …