Călin Vlasie face parte din nucleul dur al optzeciștilor, cel al textualiștilor, urmărind, în esență, textuarea vieții, evenimentului, corpului însuși. Tinerii de atunci, veniți în lumea literaturii, în anii 1980, frecventând cu regularitate Cenaclul de Luni al lui Nicolae Manolescu, au reformulat radical paradigma literară. Astăzi, au rămas puțini dintre cei care au pus bazele …

Poezia din volumul Strigătul din oglindă, semnat de Mircea Bârsilă, are o arhitectură elegiacă asupra căreia se reflectă, în permanență, spectrul morții. Pe parcursul cărții se cristalizează o conștiință a finitudinii care, conform lui Paul Ricoeur, reprezintă o „anticipare interiorizată, cea mai înfricoșătoare, cea a muribundului care voi fi“. Poetul, mistuit de fiorul acestei conștiințe, …

Este dificil de a scrie despre Adi Cristi din mai multe motive, pe care le întrezăream când, la o recentă întâlnire a noastră la Iași, mi-a dăruit cel mai recent volum al său, Nota de plată (Editura Junimea, 2025). În primul rând, creația poetică a lui Adi Cristi este abundentă, cum o dovedește și volumul …

Poezia lui Spiridon Popescu se deosebește de cea a contemporanilor prin câteva trăsături specifice: umor ingenios, ironie, caracter ludic, simplificarea și poetizarea realului, o răsturnare năstrușnică, în final, a traseului ideii. Avem o bună reflectare a acestora în volumul selectiv Doamne, dacă-mi ești prieten (Editura Vasiliana ’98, antologie, prefață și selecția reperelor critice Ana Dobre, …

Într-o lume desprinsă parcă din tabloul lui Munch Țipătul, sub necruțătorul soare negru al melancoliei, peisaje, situații, personaje parcă ascultă de legile gravitaționale ale visului și fanteziei. Se întâmplă acestea în versuri extrem de concentrate, apropiate de gradul zero al scriiturii, din volumul Valiza de lemn, semnat de Alexandru Ovidiu Vintilă, scriitor și redactor-șef al …

Volumul Dictatura dorului (Editura Limes, 2025, 122 pag.) semnat de Elena Ilash propune un univers liric intens simbolic, în care experiențele afective, memoria și corporalitatea sunt transpuse într-un limbaj imagistic dens. Într-o lume în care și limbajul a devenit supratehnologizat, contaminat de noțiuni care exced dicționarele recente, termeni precum dor, vis, chiar nostalgie, pot părea …

Activitatea literară a lui Savu Popa este bogată și diversă. El are elanul firesc al scriitorului care este destul de tînăr ca să posede o energie specifică vîrstei și destul de matur, de experimentat ca să își găsească subiecte și, mai ales, să înțeleagă faptul evident că impetuozitatea și forța se vor reduce în timp. …

Copiii din casa de dinainte (Editura Charmides, 2025) este, până la urmă, un „produs de osmoză“ între două discursuri puternice: discursul poetic al Alexandrei Mureșan și discursul plastic al lui Maxim Dumitraș. Avem a face aici cu două viziuni care se luminează una pe alta, căci nu se poate spune că tablourile lui Max ilustrează …

De-a lungul unei susținute activități scriitoricești (debut în anul 1972), lirica lui Florea Miu a cunoscut schimbări (stilistice și tematice) de adecvare la contextul literar, la noi trăiri, dar și-a păstrat viziunea privind raporturile cu realitatea, poezia fiind percepută ca proiectare a stărilor, ca oglindire în altceva, fapt vizibil și în titlurile unor cărți (Jocuri …

Pe coperta elegantă a colecției Cantos a Editurii Junimea, Paul Gorban scrie despre Nicolae Corlat că e ca un alchimist fără laborator și, de aceea (interesantă înlănțuire cauzală!) își lasă poezia mult timp în sertar, „așteptând ca ea să îl cheme din nou“. Deducem de aici că, în cazul în care ar fi posedat laborator …

Cronica vremurilor actuale consem ­nează lupta dintre două tipuri de civilizație – una care a fost numită a analfabetismului, concentrată la Radu Sergiu Ruba nu pe imagine sau pe vizual, ci pe o celebrare barbară a oțiumului și a trecerii timpului – și alta, care acum ar apune, a cărții. Elocvent, în această dialectică, titlul …

Volumul Aproape viață (Editura Cartea Românească, 2025, 146 pag.), semnat de Vasile Igna, este un vast palimpsest liric, unde limbajul, memoria culturală și interogația metafizică se suprapun pînă la indistincție. Referințele culturale – de la mitologia greco-latină (Persefona, Oedip, Odysseas) la filozofie (Seneca, Wittgenstein), teologie, știință (cosmologie, fizică, matematică), muzică și arte plastice – nu …