Poate că astăzi nu am să scriu propriu-zis o cronică. Nu prea o mai fac de mult în acceptul clasic. Dar astăzi nimic nu mai este normal. Acel normal, cît de cît, de pînă în martie, început de an 2020. Viața și-a schimbat paradigma. Moartea a venit aproape. Ficțiunea a devenit realitate. A ieșit din …

Formula juriului care alege „Cea mai bună piesă a anului“ este, de vreme bună, aceeași: Dan C. Mihăilescu, Marian Popescu și cu mine. UNITER-ul și Casa Regală a României susțin acest concurs cu devoțiune. Ca și noi. Îți trebuie dedicație ca în fiecare an să o iei de la capăt, să cauți între zeci și …

Andreea Bibiri este una dintre actrițele care s-a bucurat de atenția regizorilor repede după absolvire. O țin minte bine pentru deschiderea ei și faptul că se lăsa provocată, chiar dacă nu controla perfect situația atunci, de propunerile și de discursul lui Radu Penciulescu de la Arcuș, lîngă Sfîntu Gheorghe. Am văzut-o în Lecția, juca Eleva, …

Aproape că îți vine să spui că n-ar mai avea nimeni răbdare să urmărească pe scenă o comedie romantică. Nu una ușoară sau ieftină, împachetată frivol, dar suficient cît să fie repede de înghițit și de digerat. Ci una în care textul să fie minunat scris, cu tipologii clare, cu poezie, cu emoție și replică …

Dramaturgul de limbă maghiară Csaba Szekely are treizeci și opt de ani. Este născut la Tîrgu-Mureș, a studiat la Cluj și, din anul 2009, anul debutului său, a primit nenumărate premii importante pentru scriitura lui. De pildă, premiul oferit de BBC pentru cea mai bună piesă europeană în 2009 – Vă plac bananele, tovarăși? – …

Atunci cînd te interesează un creator, cînd îi urmărești aplicat creația, diversitatea ei sau direcția dominantă, afinitățile, la un moment dat apare și întrebarea justificată: ce este și dincolo? Dincolo de ce văd sau intuiesc. Ce mi se pare și ce ar fi adevărat din tatonările mele. Ce materie dă carne și esență unui univers …

Serilea acestea am văzut la Teatrul Național din Iași spectacolul Titus Andronicus, pus în scenă de regizorul Charles Muller. Născut la Luxemburg, fost director al Teatrului Municipal Esch-sur-Alzette din oraș, regizorul a făcut cîteva spectacole și în România, la Teatrul „Radu Stanca“ din Sibiu, la Teatrul german de stat din Timișoara. Cu lucruri prăfuite și …

Destul de des s-a întîmplat ca piesele lui Ionesco, și poate că mai degrabă primele, să atragă atenția regizorilor tineri. Non-conformismul, formularea lingvistică ieșită din orice tipare, mecanismul scriiturii, construcția personajelor, tipul de absurd și ludic au stîrnit tentația punerii în scenă ca un fel de trecere a unui prag. A unui obstacol. Ca o …

Nu este vorba aici despre romanul scurt al lui Murakami. Deși distanța între noapte și zori aduce și în piesa lui Neil LaBute mister și neliniște. Angoase. Spaime. Altfel tratate. Două povești de familie, un frate și o soră, un fel de Hansel și Gretel puțin incestuoși care își petrec o noapte în pădurea din …

Teatrul Act: Stage dogs. De Florin Piersic jr. (inspirat de A life in the theatre de David Mamet). Regia: Florin Piersic jr. Scenografia: Tudor Prodan. Light design: Bogdan Gheorghiu. Costume: Irina Voinea. În distribuție: Marcel Iureș, Florin Piersic jr. Moș Nichifor după Moș Nichifor Coțcariul de Ion Creangă. Regizor: Alexandru Dabija. Costume: Manuela Pungan. În …