Analizînd în fel și chip nominalizările din ultimii ani, îmi dau seama că ceva îmi scapă. Că nu pot să înțeleg și să admit derapajele grave. Greșeli facem toți. Cu voie, fără de voie sau de o stragie în acest sens. Important ar fi ca toate „listele“ să fie însoțite de argumente estetice și critice …
De o vreme încoace, ceea ce mai demult părea cîte o excepție de la regulă în sistemul de nominalizări pentru Gala UNITER, o greșeală punctuală a unui juriu, de a mulțumi pe cît mai mulți artiști dintr-un an teatral și nu a evidenția clar și tranșant valoarea, mi se pare deja o tendință certă. Confuză. …
Formula juriului care alege „Cea mai bună piesă a anului“ este, de vreme bună, aceeași: Dan C. Mihăilescu, Marian Popescu și cu mine. UNITER-ul și Casa Regală a României susțin acest concurs cu devoțiune. Ca și noi. Îți trebuie dedicație ca în fiecare an să o iei de la capăt, să cauți între zeci și …
nu-mi amintesc cînd l-am cunoscut prima oară. Totuși, aș spune că la Craiova, pe treptele teatrului, cobora în viteză, cu o mapă la subraț. S-a oprit puțin cînd a văzut-o pe verișoara mea și spunînd cît de rău îi pare că un om în putere și plin de vocație pedagogică, cum era mătușa mea, s-a …
Andreea Bibiri este una dintre actrițele care s-a bucurat de atenția regizorilor repede după absolvire. O țin minte bine pentru deschiderea ei și faptul că se lăsa provocată, chiar dacă nu controla perfect situația atunci, de propunerile și de discursul lui Radu Penciulescu de la Arcuș, lîngă Sfîntu Gheorghe. Am văzut-o în Lecția, juca Eleva, …
duminică 19 ianuarie, dimineața, am plecat spre Teatrul Național simțind o emoție foarte puternică. Mi-am amînat plecarea din București pentru că nu aș fi ratat pentru nimic în lume reîntîlnirea cu profesorul și doctorul Dinu Antonescu, invitat în ciclul deja de tradiție lungă al Conferințelor Teatrului Național. Am ajuns cu mult mai devreme, m-am învîrtit, …
Pentru mine, anul ce tocmai a trecut a fost unul zbuciumat, urît, cu derapări periculoase umane și profesionale, cu tensiuni enorme distructive, cu degradări grosolane ale limbajului, cu o absență îngrijorătoare a dialogului, cu destule semne proaste pentru ideea de performanță, cu o invazie de persoane care se pricep la tot și la toate, deci, …
Aproape că îți vine să spui că n-ar mai avea nimeni răbdare să urmărească pe scenă o comedie romantică. Nu una ușoară sau ieftină, împachetată frivol, dar suficient cît să fie repede de înghițit și de digerat. Ci una în care textul să fie minunat scris, cu tipologii clare, cu poezie, cu emoție și replică …
Coriolanus, spectacolul lui Alexandru Darie de la Teatrul Bulandra (pe o versiune românească tradusă de George Volceanov și Horia Gârbea), este un Manifest. Dincolo de textul lui Shakespeare. Este o miză a unui Creator. Și nu doar estetică. Este un strigăt personal. O dezlănțuire a durerii interioare, o asumare tulburătoare a vieții și a morții. …
Dramaturgul de limbă maghiară Csaba Szekely are treizeci și opt de ani. Este născut la Tîrgu-Mureș, a studiat la Cluj și, din anul 2009, anul debutului său, a primit nenumărate premii importante pentru scriitura lui. De pildă, premiul oferit de BBC pentru cea mai bună piesă europeană în 2009 – Vă plac bananele, tovarăși? – …