Lebăda albă

Aproape că îți vine să spui că n-ar mai avea nimeni răbdare să urmărească pe scenă o comedie romantică. Nu una ușoară sau ieftină, împachetată frivol, dar suficient cît să fie repede de înghițit și de digerat. Ci una în care textul să fie minunat scris, cu tipologii clare, cu poezie, cu emoție și replică …



Putere și neputință

Coriolanus, spectacolul lui Alexandru Darie de la Teatrul Bulandra (pe o versiune românească tradusă de George Volceanov și Horia Gârbea), este un Manifest. Dincolo de textul lui Shakespeare. Este o miză a unui Creator. Și nu doar estetică. Este un strigăt personal. O dezlănțuire a durerii interioare, o asumare tulburătoare a vieții și a morții. …



Uşor cu vina pe scările istoriei

Dramaturgul de limbă maghiară Csaba Szekely are treizeci și opt de ani. Este născut la Tîrgu-Mureș, a studiat la Cluj și, din anul 2009, anul debutului său, a primit nenumărate premii importante pentru scriitura lui. De pildă, premiul oferit de BBC pentru cea mai bună piesă europeană în 2009 – Vă plac bananele, tovarăși? – …



Vizibil/invizibil

Atunci cînd te interesează un creator, cînd îi urmărești aplicat creația, diversitatea ei sau direcția dominantă, afinitățile, la un moment dat apare și întrebarea justificată: ce este și dincolo? Dincolo de ce văd sau intuiesc. Ce mi se pare și ce ar fi adevărat din tatonările mele. Ce materie dă carne și esență unui univers …



Ochii lui Enescu

Festivalul internațional „George Enescu“ Pare ciudat… s-ar cuveni, poate, să spun mîinile lui Enescu. Sau corpul lui, devotat viorii, acoperind-o protector ca o aripă de înger. Zilele și nopţile acestea m-a urmărit privirea lui. Mărturisitoare. Tolerantă. Îngăduitoare. Capul puţin plecat, ochii triști sau mai degrabă resemnaţi. Destinul unui geniu pare asimilat în expresia ochilor. Cumva …



În aburii unui vapor

In memoriam Cătălina Buzoianu. Stau pe punte. Totul este patinat în tonuri de alb şi gri. Nu există neapărat timp. Doar stări. Senzaţii. Mirosuri. Imagini. Multe, amestecate, nostalgice. Se strîng toate în gît, în capul stomacului. Apa se uneşte cu cerul. Şi catargul de care mă sprijin este înalt, înalt şi îşi pierde vîrful în …



Pofta de vis

pe 2 iulie, regizorul Silviu Purcărete a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale“ din București. Am plecat spre ceremonie. Simțeam că mă topesc încet, că umbra mea se prelungește și, chiar și ea, se întinde pe asfalt ca untul pe pîinea fierbinte. Strigătul păsărilor pe cer este …



Care atunci? Care acum?

Serilea acestea am văzut la Teatrul Național din Iași spectacolul Titus Andronicus, pus în scenă de regizorul Charles Muller. Născut la Luxemburg, fost director al Teatrului Municipal Esch-sur-Alzette din oraș, regizorul a făcut cîteva spectacole și în România, la Teatrul „Radu Stanca“ din Sibiu, la Teatrul german de stat din Timișoara. Cu lucruri prăfuite și …