Supliment



Religii în democrație

În mod cert, democrația (sau ceea ce începe la noi odată cu 22 decembrie 1989) este o (esențială) condiție de posibilitate pentru practicile religioase cu mult mai blândă decât sistemul totalitar comunist. Mai mult decât atât, dacă ne întoarcem cu atenție în timp, la momentul inaugural al noii democrații românești, este imposibil să nu remarcăm …



Literatura religioasă – repere, proiecte, neajunsuri

Să faci o rapidă panoramare a literaturii cu profil religios din ultimele trei decenii poate fi o aventură ridicolă, riscantă, gratuită. Nu însă dacă ne vom referi la principii, la marile proiecte editoriale – colecții, serii de autor ș.a. – și la patologia specifică. În mod evident, rândurile care urmează sunt subiective, fiind profesor, sunt …



Zoom – Religii în democrație

Primele trei paragrafe ale articolului 29 din Constituția României cu privire la libertatea religioasă menționează că: „(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale; (2) …



Liviu Andreescu: Biserici, religii și stat – trei decenii

Cristian Pătră[coniu: Ce are foarte pregnant raportul Bisericilor din România cu, să folosim acest termen-umbrelă generos, societatea politică de la noi în ultimele trei decenii? Mai întâi, în primii ani de după 1989? În primul deceniu al postcomunismului? Mai apoi? În anii de până la intrarea în Uniunea Europeană? Liviu Andreescu: Aș începe prin a spune …



Cultele religioase în postcomunism

Le-am propus să oferim o imagine de ansamblu privind modul în care s-au poziţionat cultele religioase, în principal Biserica Ortodoxă Română (BOR), faţă de trecutul recent şi ideea de justiţie de tranziţie. În final, am discutat şi câteva aspecte sensibile legate de problema proclamării unei Biserici naţionale şi de situarea cultelor în chestiunea diferenţelor culturale …



România – Sfântul Scaun: un timp al speranței

A audiența generală din 20 decembrie 1989, Papa Ioan Paul al II-lea vorbea despre morții și răniții din „unele orașe ale României“, condamnând violențele regimului și transmițând „cuvinte de mângâiere“ familiilor îndurerate. Vocea celui care încă din 1979, în faimosul apel de la Gniezno, se făcea ecoul popoarelor aflate sub opresiunea comunistă, se ridica și …



Evanghelicii față cu dialogul interconfesional

Surprins pe multă lume apariția publică – prilejuită de referendumul pentru (re)definirea familiei – a majoritarilor ortodocși braț la braț cu minoritari greco-catolici, catolici, penticostali, baptiști, creștini după Evanghelie, ad­ventiști etc. Surprinși erau și cei care nu știau mare lucru despre diferențele dintre aceste confesiuni creștine, dar încercau să înțeleagă câte ceva, și cei care …



zoom Educație

Ziua Mondială a Educației este celebrată, în fiecare an, în data de 5 octombrie. Această zi a fost instituită de UNESCO, iar primul an în care educația a fost sărbătorită în acest fel a fost 1994. În România, Ziua Mondială a Educației este marcată distinct de Ziua Învățătorului – aceasta din urmă a fost introdusă …



Cultura și averea bunei educații

Teoria e clară în mintea elitei românești: performanța relativă a statelor lumii depinde fundamental de calitatea educației. Statele cele mai democratice (sau măcar dezvoltate economic, deși există îndeobște o relație cauzală între cele două) sunt și statele care au universități de veche tradiție, cu performanțe constante în formarea de specialiști, creatori, lideri și mase de …