Supliment



Istoria contrafactuală: riscuri și beneficii

Când este posibilă speculația post-factică (contrafactuală) și de ce survine ca interogație în contextul discursului istoric? Care sunt motivele ce permit (și) o asemenea interpretare, lipsită de fundamente științifice, supusă strict speculației și interpretării, însă nu ocolită de o logică (firește tot una care se articulează după aceleași principii și mecanisme ca cea clasică, dar …



Cu Lazăr Vlăsceanu despre Ultimele trei decenii în România: axa răului și, mai ales, axa binelui

Cristian Pătrășconiu: De ce e bine să nu ocolim trilema lui Dani Rodrick, domnule Lazăr Vlăsceanu? Cum ne privește pe noi această trilemă, cum „citește“ aceasta România? Lazăr Vlăsceanu: Există acum foarte multe analize care sunt provocate de marile transformări ale epocii. Sigur că modificările cele mai radicale se produc în tehnologie – tehnologia informației …



Ce ar fi fost dacă, în 1989, nu ar fi căzut comunismul în România?

Istoricii au fost și sunt, în genere, refractari sau cel puțin reținuți, atunci când este vorba de ceea ce se numește istorie contrafactuală. Eu însumi consider acest „areal istoric“ mai degrabă secundar, dacă nu cumva de-a dreptul periferic și insignifiant, deși, fără îndoială, este de înțeles, până la un punct, tentația umană firească pentru analiza …



S-ar putea să n-am dreptate

Multă vreme m-a fascinat o prostie pe care am auzit-o de mai multe ori, chiar din gura unor oameni care nu răspîndeau, de obicei, prostii. Prostia suna așa: Securitatea lansa bancurile pentru a face poporul să rîdă, să detensioneze sumbra atmosferă socialistă și, din cînd în cînd, să iasă bine Ceaușescu. Și, astfel, să controleze …