În zilele de entuziasm și fericire din sfârșitul de decembrie 1989 eram toți convinși că, în doar câțiva ani, România necomunistă va fi o democrație adevărată, un stat de drept, o economie echilibrată și viguroasă și o națiune unită după eliberare. Erau atât de multe de făcut, de schimbat pornind de la zero. Și exista …

La începutul lunii aprilie curent presa internațională publica o știre de senzație: la Londra urma să fie expus, pentru prima dată, faimosul bilețel schițat de Churchill la o întâlnire cu Stalin, la Moscova, în care premierul britanic propusese o împărțire, în procente, a Europei de sud-est, între puterile învingătoare a Germaniei naziste. Partajul fusese stropit …

România este, prin forța împrejurărilor, în linia întâi a relațiilor – tensionante sau cooperante – de la Marea Neagră. Dincolo de a fi o entitate geografic existentă prin sine, Marea Neagră este și o regiune, iar conceptul însuși reclamă o discuție amplă, întrucât dată fiind dificultatea formulării unei definiții, termenul regiune implică de obicei o …

Într-un volum pe care am avut privilegiul și imensa bucurie să îl fac, „la două mâini” cum se spune, cu doamna Tia Șerbănescu, excepționala publicistă care a dat (multe) texte de referință pentru presa de la noi din ultimele decenii expune ceea ce domnia sa numește „grilă personală”. Tia Șerbănescu este una dintre semnăturile sclipitoare, …

Comunismul a fost regimul anterior democrației actuale din România. În teorie, comunismul pretindea că promovează o formă superioară de democrație: democrația populară. În epocă a circulat o anecdotă cu privire la aceasta. Pe scurt: „care este diferența dintre democrație și democrația populară? Aceea dintre o cămașă și o cămașă de forță”. * „Voi lupta pînă …

Kotkin se concentrează pe cazurile R.D.G., România și Polonia și pentru că „ele dezvăluie cel mai bine și de ce a avut loc implozia fiecărei conduceri“ (p. 17). Prăbușirea socialismului de stat în R.D.G. și România are drept cauze atât dinamica internă a elitelor, cât și geopolitica. Acum exact 10 ani apărea la New York …

Interesul academic pentru analizele comparate cu privire la tranziție dă rezultate dintre cele mai spectaculoase în studii făcute așa cum se cuvine; un asemenea interes, se subînțelege, oferă și o binevenită înțelegere, nuanțată și pe mai multe paliere, cu privire la democrație. Din perspectiva binomului „comunism/ postcomunism”, volumul publicat de Cătălin Augustin Stoica – România …

Cristian Pătrășconiu: Cît de originală e sau cît de originală a fost democrația noastră care a început, cum ne identifica Ion Iliescu, primul președinte al României de după căderea comunismului, prin a fi destul de originală? Sau, ca să pun în alte cuvinte: ce note specifice are democrația românească a ultimelor trei decenii? Alexandru Gussi: …

Există mai mulți autori străini – unii istorici, alții publiciști de vârf, unii activând în mediile academice, alți aparținând instituțional unor think-thank­-uri – care au scris, aplicat, despre ultimele decenii ale istoriei României. Unghiurile de vedere pe care ni le oferă aceștia – unele care includ și „beneficiul distanței“ – sunt importante și merită să …

România este marcată, în traiectoria ei de după 1989, de un paradox: ea experimentează nu doar cea mai violentă dintre tranzițiile la democrația liberală, (lunile de barbarie dintre ianuarie și iunie 1990), dar este și prima dintre națiunile postcomuniste care adoptă o constituție. Ceea ce surprinde, în cazul României, este viteza cu care alegerile parlamentare …

Cum au învățat elevii români din manuale despre democrație în ultimele trei decenii? Cum vor învăța? Este îndeobște cunoscut că înainte de 1989, regimul comunist din România a folosit manualele, în special cele de istorie, dar nu numai, ca vectori de propagandă și de diseminare a ideologiei oficiale. În paginile acestora, toate epocile istorice, dar …