Comunismul a fost regimul anterior democrației actuale din România. În teorie, comunismul pretindea că promovează o formă superioară de democrație: democrația populară. În epocă a circulat o anecdotă cu privire la aceasta. Pe scurt: „care este diferența dintre democrație și democrația populară? Aceea dintre o cămașă și o cămașă de forță”.
*
„Voi lupta pînă la ultima mea picătură de sînge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine”. Formula aceasta – care a fost și care este receptată în spațiul public drept una dintre definițiile funcționale și șarmante ale democrației – îi aparține lui Ion Rațiu. Afirmația a fost făcută în campania electorală de la alegerile din 1990 – primele considerate libere, deci democratice – din România după mai multe decenii. Ion Rațiu a fost atunci unul dintre candidații la președinția României.
*
La articolul 1, capitolul „Principii generale“ din Constituția României, în paragrafele 3 și 4 se menționează că „(3) România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate. (4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale.“
*
„Democrație originală“ este una dintre cele mai vehiculate formule cu privire la specificul democrației românești de după căderea comunismului. Formula a fost patentantă de Ion Iliescu, cel care a spus, la rândul lui că atît „democrația originală“, cât și el însuși, ca nou lider democratic, sunt „emanații“ ale Revoluției din decembrie 1989. Peste două decenii, tot Ion Iliescu desemna formula autohtonă de capitalism drept „capitalism de cumetrie“, iar un politolog vorbea, în același context, despre „elitele de pradă“.
*
Adunarea Generală a Națiunilor Unite a stabilit ca, începând cu anul 2008, data de 15 septembrie să fie sărbătorită ca Zi Internațională a Democrației . Rezoluția prin care Organizația Națiunilor Unite a hotărât ca data de 15 septembrie să fie consacrată ca Zi Internațională a Democrației menționează că „deși democrațiile sunt caracterizate de valori comune, nu există un model unic al democrației“ și, de asemenea „democrația nu aparține unei anumite țări sau zone“. Ziua Internațională a Democrației are dubla menire de a sărbători democrația și de a aminti importanța promovării și protejării acestei valori universale.
*
În 2018, România a fost clasată pe locul 66 în lume în Indexul Democrației realizat de prestigioasa publicație „The Economist“. Punctajul României a fost de 6,38 – 10 fiind reperul absolut. Clasarea țării noastre pe această poziție plasează România între țările cu „democrație defectă“. Norvegia (9,87), urmată de Islanda (9,58), Suedia (9,39), Noua Zeelandă (9,26) și Danemarca (9,22) sunt țările situate în fruntea acestei ierarhii. Ierarhia celor de la „The Economist“, publicat în fiecare an începând din 2006, ia în calcul 67 de țări în baza a 60 de indicatori din cinci domenii: pluralism și proces electoral, funcționarea guvernului, implicarea politică, cultura politică democrată și drepturile omului.
*
În primăvara anului 2004, România a aderat la NATO. La 1 ianuarie 2007, țara noastră devine, de asemenea, membru cu drepturi depline a Uniunii Europene. Cele două aderări la structuri care apără, promovează și consolidează democrația reprezintă, practic, cea mai valoroasă umbrelă de protecție – inclusiv în direcția democrației – din întreaga istorie a României.
