Supliment



Interviu cu Marian Preda – Cum a trecut timpul în Româniile paralele

Trece altfel timpul în democrație decât în dictatură? Da. Dar trebuie spus, în primul rând, că timpul are foarte multe dimensiuni. Una este relativitatea lui – care ține și de punctul de referință din care privim timpul și ține destul de mult și de contextul psihologic al celui care îl percepe. Dacă, spre exemplu, stăm …



Societatea civilă. Trei decenii

Orice evaluare privind geneza și evoluția societății civile în Europa Centrală și de Sud-Est (în speță, în România) nu poate omite contextul și ritmul diferit de dezvoltare, inclusiv din punct de vedere instituțional, al acesteia. Traiectul, unul vădit sinuos, a fost dictat de diversitatea existentă, începând de la colapsul regimurilor comuniste (și tipologia tranziției), până …



30 de ani de capitalism și democrație în România

Dacă ar trăi pe plaiurile mioritice ale zilelor noastre, dacă ar fi mai puțin preocupat de Claudius, Gertrude și Ofelia, ignorând problemele legate de moralitate sau iubire și preocupându-se, mai curând, de probleme lumești, presupunând că ar deveni comentator politic, Hamlet s-ar întreba în mod legitim: există democrație și capitalism în România? O astfel de …



Zoom – După 30 de ani

Acesta era desfășurătorul pentru programul Televiziunii Naționale din ziua de 22 dec. 1989: 19.00 Telejurnal; 19.30 Congresul al XIV-lea – Congresul marilor victorii socialiste. Programul Partidului, program de muncă și de viață al întregului popor. Documentar; 19.50 România în lume. Congresul al XIV-lea, o politică externă realistă și constructivă de pace și largă colaborare internațională; …



Religii în democrație

În mod cert, democrația (sau ceea ce începe la noi odată cu 22 decembrie 1989) este o (esențială) condiție de posibilitate pentru practicile religioase cu mult mai blândă decât sistemul totalitar comunist. Mai mult decât atât, dacă ne întoarcem cu atenție în timp, la momentul inaugural al noii democrații românești, este imposibil să nu remarcăm …



Literatura religioasă – repere, proiecte, neajunsuri

Să faci o rapidă panoramare a literaturii cu profil religios din ultimele trei decenii poate fi o aventură ridicolă, riscantă, gratuită. Nu însă dacă ne vom referi la principii, la marile proiecte editoriale – colecții, serii de autor ș.a. – și la patologia specifică. În mod evident, rândurile care urmează sunt subiective, fiind profesor, sunt …



Zoom – Religii în democrație

Primele trei paragrafe ale articolului 29 din Constituția României cu privire la libertatea religioasă menționează că: „(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale; (2) …



Liviu Andreescu: Biserici, religii și stat – trei decenii

Cristian Pătră[coniu: Ce are foarte pregnant raportul Bisericilor din România cu, să folosim acest termen-umbrelă generos, societatea politică de la noi în ultimele trei decenii? Mai întâi, în primii ani de după 1989? În primul deceniu al postcomunismului? Mai apoi? În anii de până la intrarea în Uniunea Europeană? Liviu Andreescu: Aș începe prin a spune …



Cultele religioase în postcomunism

Le-am propus să oferim o imagine de ansamblu privind modul în care s-au poziţionat cultele religioase, în principal Biserica Ortodoxă Română (BOR), faţă de trecutul recent şi ideea de justiţie de tranziţie. În final, am discutat şi câteva aspecte sensibile legate de problema proclamării unei Biserici naţionale şi de situarea cultelor în chestiunea diferenţelor culturale …



România – Sfântul Scaun: un timp al speranței

A audiența generală din 20 decembrie 1989, Papa Ioan Paul al II-lea vorbea despre morții și răniții din „unele orașe ale României“, condamnând violențele regimului și transmițând „cuvinte de mângâiere“ familiilor îndurerate. Vocea celui care încă din 1979, în faimosul apel de la Gniezno, se făcea ecoul popoarelor aflate sub opresiunea comunistă, se ridica și …