Are și Bucureștiul un Cartier Latin. Ridicat în ultimii ani, la frontiera de Vest a orașului, în prelungirea mai vechiului Drum al Taberei și apropiat de noile zone urbane Ghencea ori Bragadiru, el e format din blocuri nou-nouțe, dar și din numeroase vilișoare cu un singur etaj, pe terenul până unde de curând creștea păpușoiul. …
Ce s-a întîmplat în filosofia Occidentului în secolul al XIX-lea a fost o abdicare: suprasaturată cu abstracții formale, gîndirea conceptuală a început să-și cînte singură prohodul. Prea multă abstracție dăunează, uscînd sufletul sub ariditatea de spini a silogismelor găunoase. Așa se face că, după apogeul idealismului german, filosofia a acuzat simptome de oboseală cronică: un …
Pentru a se plusa la „impresia artistică“, este foarte important ca un poet să știe cum să ordoneze materia unui volum. Prima și ultima poezie ar trebui să fie cele mai reușite (sau considerate a fi astfel), iar în această privință Nicolae Panaite a comis o eroare tactică în alcătuirea volumului Ziua verde (Ed. Junimea, …
Una din frustrările omului modern este imposibilitatea de a mai colora vreo pată albă de pe harta micului nostru glob terestru. Poate și frenezia vacanțelor, călătoriilor, plecării altundeva, chiar și acum, în contextul cu totul special în care ne aflăm, să aibă o explicație și în această dorință de explorare, de însușire prin cunoaștere a …
În Argumentul cu care Ion Pop își deschide volumul de cronici dedicate poeților și poeziei, dincolo de precizările „tehnice“ ale autorului (sunt texte publicate în reviste între 2000 și 2019; criticul a scris în acest interval „despre o carte, două pe lună“; asemenea comentarii au fost „topite în încercările de sinteză articulate între timp“), e …
Poezia lui Gabriel Chifu din O viață. Pagini dintr-o epopee efemeră (Editura Junimea, 2020), ca și romanul În drum spre Ikaria, trans-figurează căutarea febrilă a spațiului ființial, în ficțiunea unei insule netrecute pe vreo har tă, unde coboară îngerii pentru a salva pe oamenii care merită sal vați și, deopotrivă, în (auto)ficțiunea propriei ființe, în …
S-a mai observat, de către critici, prezența unui anume arghezianism în textura poeziei lui Gabriel Chifu. Poetul însuși, adept al sintezei, al deschiderii către o pluralitate de modele, a revenit adesea, în ultimul timp, asupra reperului Arghezi, pe care-l consideră pe bună dreptate drept cel mai important poet român al secolului XX. Însă, dincolo de …
La sfârșitul romanului În drum spre Ikaria (Editura Art, 2019), cei doi profesori, Mic și Maxim, se înalță la cer. Pe parcursul anchetei medical-psihologice pe care au condus-o când cu naivitate, când cu o rigoare plină de trufie, ei își asumaseră rolul de Mari Judecători ai unei societăți aflate în pragul disoluției. Din pleiada de …
Un poet premergător optzeciștilor mi se pare a fi Gabriel Chifu, cronologic, dar și tematic, prin directețea confesiunii autobiografice, dar, simultan, cu un picior în universul șaptezecist, cu proiecte și proiecții metafizice. Oricum, oricând, îl prefer unor autori mizând pe un soi de pseudo-bacovianism, descriindu-și lipsa de aderență la frumusețea lumii din jur, cu meticulozitate. …
Există câteva teme constante în poezia lui Gabriel Chifu, de la Însemnări din ținutul misterios încoace, pe care le regăsim și în O viață. Pagini dintr-o epopee efemeră (Editura Junimea, 2020), cel mai recent volum al său: dragostea, degradarea fizică legată de vârstă, cu alte cuvinte, metamorfoza ființei umane trăită ca inevitabilă experiență intimă, revizitarea …
O viață. Pagini dintr-o epopee efemeră – câteva precizări, probabil inutile, despre facerea cărții Am scris această carte stăpânit de un sentiment puternic și foarte clar conturat: era ca și cum, scriind, viața s-ar fi mutat din trup în textul ce tocmai se năștea. Trăiam scriind. Capacitatea de a rămâne viu, de a-mi păstra o …
Fiind și pictor el însuși, nu e de mirare faptul că Șerban Foarță ne invită la o preumblare turnată în vers printr-o galerie de cunoscute tablouri. O fascinantă mișcare întrucît include o mutuală reflecție a limbajelor: arta vizuală se verbalizează, iar versul capătă reverberațiile imagisticii plastice. Permanenta strădanie a poetului e de a media cele …
