Ion Creangă a rămas, în memoria noastră culturală, mai viu decât credem de obicei. Cartea Mușcătura de măr (Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2023), semnată de Adrian Alui Gheorghe și de fiul său, Vlad, se distinge printr-o concepție mai puțin obișnuită: dialogul dintre tată și fiu, format din 365 de întrebări și răspunsuri, acoperă intervalul unui …
Fericitele surprize din cartea lui Răzvan Voncu O istorie literară a vinului în România nu se rezumă la descoperirile din aria literaturii vechi. Odată cu Dimitrie Cantemir și Ioan Budai-Deleanu, vârfurile perioadei vechi, intrăm din nou într-o zonă prea puțin familiară. Cele mai frapante noutăți sunt aduse de scriitorii din secolul XX; prin intermediul vinului, …
Simplu sau îndoit cu apă, vinul a întovărășit dintotdeauna literatura. Între toate elementele ce compun arta culinară, fără îndoială că vinul rămâne cel mai productiv din punct de vedere cultural. Răzvan Voncu s-a atașat acestei arii tematice și ne-a oferit, în urmă cu un deceniu și ceva, indispensabila monografie pe care acum o aduce la …
Premiul Național pentru Proză pe anul 2024 i-a revenit lui Mircea Cărtărescu, într-o festivitate desfășurată la Humulești, în locul unde s-a născut cel care a dat numele premiului. I s-a dat premiului acel nume printr-un gest mai degrabă simbolic: niciunul dintre laureații de până acum, șapte la număr, cu toții prozatori de o modernitate evidentă, …
Sse împlinesc 80 de ani de la un eveniment care a marcat tragic România: instaurarea comunismului în țara noastră, începută la 6 martie 1945. E păcat că nenorocirile nu se consemnează în istorie la fel de riguros și de continuu precum aniversările glorioase; de eșecurile noastre ar trebui să ne amintim mai des, pentru că …
„Sărbătorile din ianuarie“ – le mai ține minte cineva? Sunt, probabil, uitate de majoritatea românilor care au avut a face cu ele înainte de 1989. Păcat! Atunci când ne plângem de greutățile zilnice, când ne indignăm de ineficiența guvernului, când suntem tentați să credem că totul merge din rău în mai rău, ei bine, să …
Când o figură culturală deosebită a trăit aproape un secol, adică 96 de ani, istoria este invocată automat. Marele nostru lingvist Alexandru Niculescu s-a stins din viață într-una din ultimele zile ale lui 2024. Locuia de mai mulți ani la Paris din motive medicale, dar voia să revină în România ca să se sfârșească în …
„Franța, sora noastră mai mare“: acest slogan dubios și ușor rizibil îl aud românii de vreo două secole, de când Franța a devenit pentru noi modelul absolut. Dacă însă cineva ar râde astăzi de o asemenea afirmație, nu ar avea dreptate: cel puțin în ultimele luni de zile sloganul s-a actualizat. Nu știu dacă noi …
De ce au simțit comuniștii nevoia ca, după preluarea puterii și după instalarea solidă a dictaturii, să păstreze ficțiunea „alegerilor” pentru așa-zisul parlament? De ce această inexplicabilă concesie făcută unui regim pe care l-au doborât? De ce, în loc de „alegeri”, comuniștii n-au numit în alt fel farsa electorală pe care o organizează periodic – …
Ideea de familie se ilustrează cel mai convingător prin familiile de artiști, prin numeroasele exemple de muzicieni din tată-n fiu sau de pictori dispuși pe câteva generații. Găsim însă și numeroase exemple de literați sau de filosofi care au apărut pe neașteptate, în medii fără de niciun fel de tradiție culturală. Și atunci cum stau …
Modul în care japonezii au luat contact cu lumea europeană compune un interesant capitol din istoria culturii, pe cât de pitoresc, pe atât de neașteptat. După ce stârnise imaginația Vechiului Continent prin legende și prin basme, Japonia intră în Europa destul de târziu, în secolul al XIX-lea. Ca întotdeauna, arta a comunicat cea dintâi lucruri …
Pentru că îndoiala și neîncrederea privind sensul ultim al poeziei s-au răspândit tot mai mult în ultimele decenii, reproduc mai jos, cu minime retușuri, un text având oarecare vechime, publicat în urmă cu un sfert de secol. Se împlinesc zilele acestea 25 de ani de când ultima posesiune europeană din Asia, micuțul Macao portughez, era …