Comentarii critice

Romanul ca metaforă a fiinţei interioare

Enervant. Vocalize în Si bemol minor (Editura Junimea, 2020), unde se povestește „cum s-a descurcat Maes trul Doctor Gustav R.Propp în scorbură și ce s-a întîmplat, pînă la urmă, cu el“, reprezintă a șaptea carte dintr-o serie de „vocalize“, tipărite de Gheorghe Schwartz la editura ieșeană, începînd cu anul 2014; după ce va fi exersat …

Mihail Sadoveanu – „Frații Jderi” și cei doi Sadoveanu

  Perturbată de contextul pandemic care a limitat manifestările culturale și umbrită, oarecum, de revelațiile privind implicarea politică a scriitorului de după 1945, consemnarea publică a datei „rotunde“ sadoveniene (140 de ani de la naștere) se va desfășura, probabil, fără rezonanța la care o operă literară de o asemenea valoare ar fi îndreptățită. Totuși, fie …

București, kilometrul zero al romanului. Cerul deasupra Bucureştiului

Dacă Bucureştiul văzut din montgolfier în Orbitorul lui Mircea Cărtărescu e spectaculos, cel întrezărit din carlinga avionului în Jarul lui Liviu Rebreanu e de nerecunoscut. Locotenentul Dandu Victor are, în principiu, toate calităţile pe care familia Rosmarin şi le-ar putea dori de la un pretendent la mâna Lianei: „Drăguț ca o cadră și blând și …

Un mare cărturar – Alexandru Ciorănescu

Comparatismul românesc are în Alexandru Ciorănescu pe unul dintre reprezentanții lui de seamă, în pofida faptului că, mai bine de jumătate din viață (n. 15 noiembrie 1911, Moroeni, j. Dâmbovița-25 noiembrie 1999, Santa Cruz de Tenerife, Spania) și cea mai mare parte a activității sale de cercetare de istorie literară, s-au desfășurat în străinătate, începând …

Din nou, despre România „altfel”

Ultima carte a lui Lucian Boia e cea mai subțire, între cele din de-acum binecunoscuta sa serie „oblică“ despre România. Asta mai ales fiindcă ea se dorește nu o abordare tocmai nouă, ci mai degrabă o prelungire a eseului din 2012 (reeditat în mai multe rânduri), De ce este România altfel?. Acolo autorul vorbea despre …

Granițe subțiri

Cel mai recent volum de poezie al lui Aurel Pantea, Execuții, a apărut la Editura Cartea Românească, 2020, 96 p., în Colecția Cartea Românească de poezie. Câteva chei de lectură ne sunt oferite în prefața semnată de Gheorghe Grigurcu, Aurel Pantea sau infernul devalorizărilor, de motto, A vedea totul dintr-o interioritate adâncă și depărtată, dar …

Vieți paralele

În romanul lui Mihai Zamfir, intitulat În așteptare și numărând peste 400 de pagini, unul dintre personajele importante este… casa, „micul bloc de mare burghezie“ din Intrarea Vergului nr. 6, cu istoria proiectării și construirii (în 1929-30) schițată înainte de capitolul întâi. Capitolele ce urmează poartă o indicație imobiliară (etajul I, mansarda, parterul, etajul II, …

Animism lugubru

E un semn de adîncă suceală ca, descriind o banală încăpere, să răstorni pînă în- tr-atît unghiul de vedere încît raportul dintre lucruri să o ia razna, topindu-se în direcții neverosimile. De exemplu, dacă privesc o masă cu patru picioare, ar fi o platitudine să spun că masa se sprijină pe podea, drept care răstorn …

Drumul de fier și fațetele unei (altfel de) istorii culturale

Construirea și extinderea rețelelor de căi ferate (și implicit a călătoriilor cu trenul) a însemnat o racordare accelerată a comunităților umane la modernitate, transformând transporturile și comunicațiile în întreaga lume și deschizând, totodată, calea unor noi și variate experiențe, observații, interacțiuni și forme de socializare ale călătorilor. În cazul unora dintre aceștia, experiențele conturate în …

Ioan Alexandru – Saul din Tars pe Calea Damascului

Toată poezia lui Ioan Alexandru (de la a cărui moarte se împlinesc 20 de ani) – din Cum să vă spun (1964), Viața deocamdată (1965), Infernul discutabil (1967), Vină (1968), Vămile pustiei (1969), Poeme (1970), Imnele bucuriei (1973), Imne (1975), Imnele Transilvaniei (1976), Iubirea de patrie (1978), Imnele Moldovei (1980), Imnele Țării Românești (1981), Pământ …

Cioran devreme. Afinități și preferințe

Opinia – argumentată, altminteri – a Martei Petreu că „în cazul lui Cioran opțiunea politică de dreapta s-a născut pe terenul interesului lui spontan pentru filosofia istoriei și a culturii“ (Cioran sau un trecut deocheat, ed. a III-a revăzută și adăugită, Iași, Ed. Polirom, 2011, p. 31) se vădește a fi contrazisă neechivoc chiar de …