Literatul moralist

E un abuz ca, vorbind despre Montaigne, să-l categorisești drept filosof în sens tare. Francezul nu are patima schemelor abstracte, cum n-are nici înclinația ca, descărnînd lumea, s-o reducă la scheletul unor concepte seci. Iar a-l tămîia drept „cel mai mare filosof al Occidentului iudeo-creștin“, cum face Michel Onfray în prefața Eseurilor (în noua traducere …



Luciditate mohorîtă

E o stare nesuferită ca, scriind cu sentimentul unei pierderi ireparabile, să știi că niciodată nu va mai fi ca înainte. E chiar mina cu care Paul Valéry își scrie meditațiile din volumul Criza spiritului. Poetul trage după sine o morgă tracasată, fiind încredințat că, în istoria Occidentului, ceva s-a stricat definitiv. Un ton sumbru …



Supracoarda divină

Adrian Niță e din rîndul nemulțumiților care nu se împacă cu declinul filosofiei. Gîndul că disciplina conceptelor e pe ducă îl scoate din sărite, de aceea caută rețete spre a-i resuscita vigoarea pierdută. E drept, în a doua jumătate a secolului al XX-lea, un lung prohod a fost îngînat la căpătîiul filosofiei, iar ferparele vestindu-i …



La război, ca la război

Cînd armele cîntă, muzele tac. Inter arma silent musae. Dictonul pare a fi adevărat în orice împrejurare în care spiritul e subjugat de zeul războiului. Cu atît mai mult în cazul științei, a cărei vocație universală trece peste margini de tranșee, peste granițe de țări sau peste învrăjbiri ancestrale. Iată de ce omul de știință …



Cumințenie sub smalţ estetic

Cărțile pe teme morale au ceva iremediabil nesuferit, din cauza izului de dăscăleală ce le mustește în ton. Cînd le parcurgi, simți cum un pinten de exhortație obositoare îți împunge mintea, cu o insistență de pisălog care te trage de mînecă spre a fi virtuos. Culmea este că efectul lor e minim, întrucît tratatele de …



Litigiu prietenesc

Cine vorbește despre destin împărtășește gîndul subînțeles că nu a fost ocolit de el. Căzuții, ratații sau naufragiații sorții nu-și vor pune în veci problema. Cine face blat cu propriul destin își taie posibilitatea de a se pronunța asupra lui. Ceea ce înseamnă că singura competență în materie de destin vine din certitudinea că deja …



Lemurul sprinţar

La început am crezut că am sub ochi cîteva jocuri gratuite de imaginaţie sarcastică: pe un poştaş îl apucă damblaua după ce o viaţă a bătut străzile oraşului spre a împărţi scrisori, un profesor cu aplomb retoric îşi ţine cursul în faţa unei săli goale, un solitar mizantrop născoceşte o pereche de ochelari ale căror …



Deştept, drăcos, ludic

Unora literatura li se pare un moft desuet menit a le omorî timpul, o deprindere stearpă la care renunță treptat, spre a se închina idolului virtual al forfotei de pe internet. Ei alcătuiesc cohorta modernilor în ochii cărora cartea e relicva unei epoci în care cititul ţinea loc de privit. În schimb, pentru alţii (iar …



Consumatorul de înserări

Epoca de azi exclude duioșiile verbale. Sîntem obișnuiți ca, fugind de tandrețuri retorice, să eliminăm sentimentele moi. Parcă o conjurație a cruzimii ne împinge spre tonuri răspicate, în care agresiunea cuvîntului îmbracă forma cinică a diatribei necurmate. Apeși tasta calculatorului cu grimasa călăului ridicînd satîrul. Verbul trebuie să-ți fie bici, adjectivul clește, adverbul junghi, iar …



Encomie religioasă

Ce definește o femeie este ambiția de a sfida orizontala, ieșind din forfota statistică a ființelor de pripas. Cîtă vreme rătăcește amețită sub fascinația împlinirii de sine, ea va fi o victimă certă a hazardului sălbatic, sfîrșind în balta anonimă a făpturilor sleite. De aceea, scăparea nu-i poate veni decît prin trei calități: frumusețe, duh …