Un fanatic al mării

Dedicînd mării o amplă producție în versuri, Remus Valeriu Giorgioni („echipat“ din vreme, așa-zicînd, ca absolvent al Școlii Hidro Arad) o abordează ca pe-o ființă. Dacă Valéry socotea marea „generatoare de forme și proiecte extraordinare, mamă a Afroditei și sufletul atîtor aventuri“, poetul român merge pe același siaj, încercînd a-i desluși un suflu epopeic, care …



Blaga prin grila vizualului

George Vulturescu ne oferă o interpretare a lui Lucian Blaga printr-o simbolistică vizuală. Antinomia lumină-întuneric e investigată în direcția unor interferențe, substituții ori derivații ale fiecărui termen de la condiția sa primară pentru a-i surprinde cît mai fidel prezența în opera în cauză. Din capul locului apare opțiunea exegetului pentru factorul secund. Să fie la …



Trăsături comune

Victor Știr ne oferă în versurile d-sale o melancolie care nu se îndură a se despărți de materie, de o apetență a concretului aptă chiar prin această trăsătură a-și exprima tensiunea. Vis și totodată apăsată prezență a realului aidoma unui alcool tare. Nedespărțite fiind abstracțiile de factorul palpabil, posibilele viziuni nu se pot decît bănui …



Viziunea unei tragedii

O specială percepție a dramaticului împins pînă la tragic o probează versurile Vioricăi Răduță care evocau pierderea mamei d-sale. Ca și atunci, punctul de reper al ultimului volum pe care ni-l oferă e un fapt zguduitor, cu un orizont de astădată național: tragedia de la clubul Colectiv. Materia realului supusă unei atente documentări se topește …



Încă o carte despre Bacovia

Bacovia constituie tema de-o viață a lui Constantin Călin. După un volum cuprinzînd „eseuri despre om și operă“ (1999) și un al doilea înfățișînd „o descriere a operei“ (2004), ne aflăm în fața celui de-al treilea din seria care are ca obiect, în formulă subiacent emoțională, „triumful unui «marginal»“. Devotamentul, paciența, acribia sunt factorii puși …



Cornel Regman în monografie

O amplă, emoționantă reîntîlnire cu Cornel Regman ne-o oferă monografia semnată de Florina Lircă-Moldovan. Punctul de pornire al scrierii pare a-l constitui, subiacent, un impuls moral, întrucît cercetătoarea îl socotește pe acesta a fi încă un „subiect de controverse“, dacă nu chiar al unei, fie și relative, marginalizări: „Severele clișee cu care mai este cîteodată …



Un autoportret moral

Tema predilectă a poetei Simona-Grazia Dima: o confruntare stăruitoare cu materia existențialului, însă una lipsită de violență, devenită aproape o rutină. Ca și cum și-ar fi vîrît mîinile într-un aluat îmbelșugat pe care se străduiește să-l frămînte: „Am ridicat de jos ceva ca o nucă/ și mi-a părut rău, dar era prea tîrziu:/ un lucru-ngrijorător …



O poezie a suferinței

Situată între nonșalanță și sarcasm, între umorile de bar și deliciile porno, poezia noastră „tînără“ de azi pare nu o dată a da la o parte suferința ca atare, avînd alura unui anestezic. Să fie expresia unui hedonism sui generis sau doar o mască a unor tensiuni ce într-o anume ambianță nu se îndură a …



Un soi de epopee lirică

O impozantă „trilogie“ închinată Transilvaniei natale ne oferă Mircea Petean. Discursul poetic propune la rîndu-i o trinitate de factori alcătuitori: identitatea etnică, perspectiva metafizică, materia confesivă, prezente în conexiunea și proporționarea lor pe întregul parcurs al acestuia. Conștiința ansamblului în structura sa naturist-transcendentă reprezintă nu doar fundalul producției, ci și impulsul său inițial, cu blagiană …



În perspectivă existențialistă

Delia Muntean (născută în 1964, universitară la Baia Mare) ne oferă imaginea unui postmodernism pus sub semnul existențialismului. Un prestigios precursor al fenomenului a fost neîndoielnic Nietzsche, cu cartea sa Nașterea tragediei din spiritul muzicii (1872), unde amendează caracterul unilateral, restrictiv al filosofiei în care, începînd cu Socrate, prevalează omul abstractizat. Recurgînd la distincția aflată …