Când majoritatea prozatorilor actuali scriu despre trecut cu oareșce deferență, ca și cum ar fi numai o convenție, Andreea Răsuceanu îl revendică asemeni unui templu. Sigur că îndrăgostirea de acest fel se transmite prin lecturile grele – nepopulare astăzi, din păcate; în fruntea romanului, motoul din Absalom, Absalom! spune destul. Pe de altă parte, dispoziția …
În istoriografia românească, puținele contribuții dedicate prizonieratului din prima conflagrație aparțin mai ales sferei memoriilor și însemnărilor de război, existând o singură lucrare științifică de anvergură dedicată temei, cea a istoricului francez Jean Nouzille (Calvarul prizonierilor de război români în Alsacia-Lorena, 1917-1918), ce se referă însă exclusiv la prizonierii români din război aflați în captivitate …
Jurnalul intim a trecut, în literatura noastră din ultimele două decenii și jumătate, prin momente diametral opuse. Către finalul anilor 1990, era specia cea mai dinamică, pe măsură ce erau recuperate textele ocultate în perioada comunistă: „seceta“ de peste patru decenii făcea din orice exercițiu diaristic un eveniment. Astăzi, dimpotrivă, relativa abundență – la …
În Nopți la Serampore, ca de altfel și în Secretul doctorului Honingberger Mircea Eliade caută să înțeleagă ideea conform căreia „transbordarea“ într-un alt timp devine posibilă atât pentru un subiect, cât și pentru un grup de persoane ce trec pragul spre o altă lume, „călcând“ peste niște cutume inițiatice menite să deschidă drumul spre Shamdala: …
Prin cărțile scrise până astăzi, Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu au ajuns să reprezinte cele două direcții principale ale studiilor umaniste de la noi, să personifice două viziuni complementare asupra filozofiei, artelor și religiei. Oricare autor român contemporan ce se afirmă în Umanioare simte nevoia să se revendice dintr-o direcție sau din alta; reprezentanții lor …
În textul său despre o carte a lui Sorescu, text cuprins în volumul recent apărut, Literatura în context, Mircea Anghelescu își începe analiza astfel: „Nu țineam minte să fi scris la apariție despre volumul lui Marin Sorescu Ușor cu pianul pe scări, pentru că nimic nu mă califica pentru aceasta în afara unei vechi prietenii, …
E un abuz ca, vorbind despre Montaigne, să-l categorisești drept filosof în sens tare. Francezul nu are patima schemelor abstracte, cum n-are nici înclinația ca, descărnînd lumea, s-o reducă la scheletul unor concepte seci. Iar a-l tămîia drept „cel mai mare filosof al Occidentului iudeo-creștin“, cum face Michel Onfray în prefața Eseurilor (în noua traducere …
Constantin Țoiu a parcurs un adevărat Purgatoriu, de la prozele „pe linie“ din O noapte la arie (în colaborare cu Leonid Strașun, 1950) și Moartea în pădure. Cronica unei zile (1965) și până la Galeria cu viță sălbatică (1976), roman care l-a proiectat imediat în vârful ierarhiei prozei noastre postbelice. După Galeria… au urmat două …
Poezia lui Dinu Flămând se proiectează în vaste perspective spațio-temporale. O neașezare, un neastîmpăr, un frison al deplasării îl împing spre diverse puncte ale mapamondului, înregistrate la finele textelor cu satisfacția ea însăși a unei mărturii de sine. Avem impresia că o atare postură de globe-trotter e unică în lirismul autohton. În nu mai mică …
`ntre cartea scrisă în colaborare cu Ionuț-Alexandru Tudorie, Dinamica vieții intelectuale în Bizanțul Paleologilor (1261-1453) sub influența polemicii, publicată la Editura Universității din București în 2014, și volumul semnat de Vasile-Adrian Carabă, O filosofie bipolară. Platon și Aristotel în disputele filosofice din Bizanțul Paleologilor (1261-1453), apărută la Ed. Muzeul Brăilei „Carol I“ – Ed. Istros …
Stabilit de mai mulți ani în Germania, romancierul și eseistul Radu Ciobanu are la activ câteva cărți importante, care-l mențin în atenția criticii și mai ales a cititorilor. Așa este romanul Heralzii, desfășurându-și ampla acțiune pe fundalul istoric al evenimentelor care au dus la înfăptuirea României în forma ei de astăzi; romanul a avut două …
Pe lângă scena decisivă a „duelului“ din telefericul de la Sinaia din Cel mai iubit dintre pământeni, cel mai consistent pasaj consacrat unei escapade la munte rămâne, probabil, episodul vacanţei de Crăciun la cabana Postăvaru din Accidentul lui Mihail Sebastian. Prologul aventurii are loc pe cheiul Dâmboviţei, unde Paul și Nora se plimbă în prag …