Și în fasciculele acestui an, și în cele două pentru anul următor, atrage atenția cantitatea uriașă de prenumeranți pe care editorul îi așează după localitatea de reședință. De la Craiova apar de pildă (nu mai citez toate formulele de reverență care preced numele): profesorii Gr. Pleșoianu și Stanciu Căpățineanu, Gheorghe Bengescu, Gheorghe Oteteleșanu, Grigorie Oteteleșanu, …

O privire cantitativă asupra textelor de lectură utilizate către sfârșitul sec. al XVIII-lea comparativ cu cele de peste trei-patru decenii scoate imediat la iveală o diferență semnificativă: dacă pe la 1770-1780 preponderau textele (traduceri, cele mai multe în proză, dar și teatru sau versuri) sentimentale, cu substrat moral, dar cu toate avatarurile unor iubiri nefericite, …

Început numai de câțiva ani, Dicționarul general al literaturii române publicat de Editura Muzeului Literaturii Române, în ediția a doua „adăugită și adusă la zi“, a ajuns la volumul al cincilea, care cuprinde scriitorii și în general subiectele literare care încep cu literele P și R, în total XXXIV pagini pentru partea „administrativă“ (adică Nota …

Nu știu să fi recenzat sau măcar prezentat cineva din presa noastră literară, din București sau din țară, volumul apărut anul trecut la cunoscuta Editură Știința din Chișinău, consacrat celor două secole și jumătate de poezie scrisă în Basarabia: Antologia poeziei românești din Basarabia, selectată, editată, adnotată și înzestrată cu o bogată bibliografie de către …

Cartea de rememorări a poetei Monica Pillat intitulată cu deplină îndreptățire Ceasuri de demult nu este, sau este dar într-o destul de mică măsură o carte de amintiri propriu-zise pentru că ele, odată rechemate la viață, se întorc filtrate de o întreagă atmosferă a locurilor care le încadrează și le transformă într-un bun comun nu …

Din orice perspectivă am privi câmpul literaturii noastre, Arghezi este un nume care n-a variat pe tabelul lui Mendeleev al scriitorilor români. Lansat de la început în prima linie a publicisticii și poeziei de la sfârșitul celuilalt secol trecut, al nouăsprezecelea, opera sa – și implicit cărțile sale – au fost editate, reeditate și răspândite …

Istoria literaturii române este un domeniu suficient de vast și de interesant pentru a nutri cercetările specialiștilor și rezultatele sunt cunoscute. Nu este însă cazul și cu istoria istoriei literaturii române și Aron Densusianu punea degetul pe rană într-un articol din 1874, apărut în gazeta „Orientul latin“, intitulat Regenerarea literaturei române și care începe astfel: …

„Antologie“, cuvânt grecesc având înțelesul de „culegere“, sau de „recoltă de flori“, este foarte întrebuințat în sensul modern, de culegere de texte și cu înțelesul suplimentar de „selecție“, de adunare reprezentativă pentru subiectul care le numește. Avem astfel antologii pe criterii geografice, de pildă Antologia Bărăganului, literatură, folclor, din 1935, de C.Fierăscu și I.Neagu, publicată …

Scriind despre dezvoltarea culturii românești în ansamblu, proces pe care îl numește „regenerarea literaturii române“, Aron Densusianu (1837-1900), primul din lungul și prestigiosul șir de intelectuali cu acest patronimic, recunoaște că pasul decisiv n-a fost încă făcut: „n-am pus încă piciorul, sau cel puțin nu destul de sigur pe terenul care niciodată nu se va …

Predecesorii noștri n-au despicat firul în patru pentru a găsi când se poate vorbi de o literatură modernă în istoria mișcărilor culturale românești și a literaturii care o reprezintă. În cursul său de literatură, care se și intitulează Literatura română modernă, Ovid Densusianu statuează că „odată cu anul 1780 – când apare cea dintâi carte …