În pictură, „sfumato“ desemnează o tehnică prin care ochiul parcurge tranziția culorilor având senzația liniilor și demarcațiilor fără ca ele să existe. Cercetările lui Leonardo da Vinci din camera obscură l-au încredințat că ochiul poate fi mințit, la fel cum ceața sau fumul conving privitorul că ar exista linii și forme în interiorul lor. De …

Dintre sursele blocajului scriitorilor, cea mai însemnată, în timp, va fi fiind cea legată de subiect. Fără o poveste în cap, mulți autori nu pot așterne cuvinte. Printre puținii privilegiați, cu antidot la starea de încremenire, Dan Stanca dă senzația că poate scrie mult și bine, unica opreliște fiind timpul. Firește că, nepregătită, receptarea amendează …

Despre Moldova oricine poate să spună câte ceva. Îndeobște, cam același lucru. Basarabia e realitatea față de care afișăm suprasentimente și cele mai puține fapte. Cu istoriile paralele în bună parte din secolul trecut, n-am reușit să înțelegem deplin ce s-a întâmplat dincolo de Prut. Istoriografia românească a avansat cu scanarea totalitarismului; în orice caz, …

La o virtuală bursă a satirei în proza actualității, Cătălin Mihuleac are cota cea mai însemnată. Fardate într-o manieră ironistă până în 2012, umorul negru și comicul lui Mihuleac se frământau în aluatul narațiunii moraliste și butaforice, din care tragicul suprarealist și absurdul remizau pe termen lung. Cătălin Mihuleac e un artist al montării comicului …

Până astăzi, Ioan Petru Culianu rămâne captivul unei înțelegeri aproximative. Cum-necum, el a fost expediat într-o zonă gri în care, din câte îmi dau seama, fiecare disciplină și-l pasează. Literatura – filosofiei, filosofia – științei, știința – literaturii și așa mai departe. Ezitante, niciuna nu și-l asumă până la capăt. Gândiți-vă numai la literatura lui …

Optimiștii din întuneric te fascinează sau te îngrozesc. N-am în vedere obidiții dostoievskieni, nici extravaganții solicitanți ai lui Huysmans. Nici pe departe. Mă gândesc la cei în stare să mimeze nebunia pentru a-și ascunde adevărata vocație. Nucleul ființei lor elementare. Din smerenie ori pur și simplu ca stare de protecție, indivizii de soiul acesta înalță …

Vă propun următoarea judecată: întotdeauna trecutul îndepărtat se recitește, cel apropiat și prezentul se citesc mereu cu un scop. Firește, spun lucruri banale, însă ce faci când tot sensul unei vieți crește numai prin relectură? Dan C. Mihăilescu se afiliază unui asemenea club select de cititori. Nu doar din vocație, ca până nu de mult. …

Departe de a fi un scriitor productiv, Vitalie Ciobanu se întoarce la literatură ca într-un paradis amânat. Exilat în publicistică, el n-a lăsat prea multe ferestre spre ficțiune. Când le deschide, alege calea eseului, publicisticii sau memorialisticii. Evaluat îndeaproape, Vitalie Ciobanu e un om norocos: deși a scris puțină literatură, s-a aflat mereu în prim-plan. …