Comentarii critice

Femeile (mai mult sau mai puțin uitate) din arta românească

Volumul coordonat de istoricul de artă Cosmin Năsui reunește contribuțiile mai multor autori (Luiza Barcan, Vladimir Bulat, Alin Ciupală, Angelica Iacob, Ana Maria Măciucă, Mădălina Mirea, Aurelia Mocanu, Dodo Niță, Elena Olariu, Felicia Raetzky, Mihaela Varga, Cristian Vasile, Mariana Vida, Ioana Vlasiu), reprezentând tot atâtea cercetări și studii privind contribuția femeilor la istoria artei românești. …

Precum insecta de demult într-un chihlimbar

Deși în subtitlul recentei cărți a lui Andrei Novac, prin închisori și prin libertate (Editura Vellant, 2021), se precizează „ilustrații de Flavia Lupu“, imaginile înso țitoare, complementare înțelesului din cuvînt, forța lor în orizon tul semnificării poetice, al paradigmei textelor, trece peste con venționalul „ilustrații“, folosit mereu în literatura noastră, mai ales, în cărțile de …

O utopie negativă a teatrului

Plurivalența creatoare a lui Horia Gârbea s-a concretizat deplin în cele patru decenii de literatură fără frontiere, începând cu poeziile publicate în 1982. Editorial, debutează un an mai târziu în dramaturgie: Doamna Bovary sînt ceilalți. În anii ’90, de creație efervescentă, se afirmă în proză cu volumele Misterele Bucureștilor și Căderea Bastiliei. Pentru ca în …

O aniversare

Șansele ca un iluminat să ajungă în fruntea țării lui pentru ca apoi să facă din acea țară o dictatură sunt, din fericire, minime. Dar ele există. Și cu cât țara în care se produce fenomenul este mai puternică și mai mare, cu atât consecințele vor fi mai grave pentru întreaga lume. Iar exemple, din …

„Europa diversa…“

Nu vorbim despre aceeași Europă, una era cea îndrăgită de intelectualii din Răsărit, separați de țările Apusului prin Cortina de Fier, adică un concept, o forma mentis, un ideal umanist-civilizațional, pe care Abelard o denumea „diversa, non adversa“. Constantin Noica o descria în De dignitate Europae având o seamă de însușiri unde raționalitatea și a …

60/ 80 și… invers

Cu umorul său amărui caracteristic, Nicolae Manolescu semnala cu ceva timp în urmă o transformare care nu e numai biologică: șaizeciștii au devenit… optzeciști (adică au atins pragul senectuții creatoare), în timp ce, la rândul lor, optzeciștii au ajuns… șaizeciști (cu alte cuvinte, „bifând“ vârsta clasicizării). Doi reprezentanți ai fiecăreia din generațiile citate, Constantin Abăluță, …

Clipa florii de cireș

Nu sunt prea mulți oamenii de teatru care scriu poezie. Pentru un dramaturg, precum Horia Gârbea, fiecare poem e un prilej de mise-en-scène. Pentru Matei Vișniec, e vorba de un mixaj de ludic și mise-en-scene din care se naște poezia. Cazul regizorilor este unul aparte. Având la îndemână și operând cu toate instrumentele pentru a …

Pitice albe și găuri negre

Literatura „cu cheie“ are o lungă tradiție în lume, ca și la noi. În literatura română, proza cu persoane reale deghizate în personaje de ficțiune începe cu Istoria ieroglifică și se amplifică, ajungînd la operele unor autori binecunoscuți. Camil Petrescu, G. Călinescu, Petru Dumitriu, Eugen Barbu au practicat metoda în scopuri mai mult sau mai …

Totul începe cu 1700

Naratorul-personaj al romanului lui Gellu Dorian, Schisme (o tragedie românească) (Editura Cartea Românească, 2021), un jurnalist de investigație, prins în maelstromul cazurilor dintr-o viață care bate, mereu, filmul, alergînd pe urmele unor familii destrămate, în Italia, îl întîlnește pe Miha Palade pe o bancă într-un parc din Boto șani, pentru a-i asculta și înregistra o …

Ecolocația poetului

Un „subiect fără miez“ ar fi omul, după Montaigne. Pentru Ana Blandiana există chiar o categorie superioară de oameni cu miez sacru: acei indivizi care și-au părăsit cetățile pentru a locui în mare. Dar ducând cu ei obiceiurile umanității ideale. Acești oameni au devenit delfini, iar numai gândul la ei, la delfini, face ca lumea …

Cronica

Început numai de câțiva ani, Dicționarul general al literaturii române publicat de Editura Muzeului Literaturii Române, în ediția a doua „adăugită și adusă la zi“, a ajuns la volumul al cincilea, care cuprinde scriitorii și în general subiectele literare care încep cu literele P și R, în total XXXIV pagini pentru partea „administrativă“ (adică Nota …

Un tip de critic

Fin degustător al creațiilor literare, Mircea Moț nu le abordează de regulă „din prima“, ci, posibil, după lecturi repetate, într-un spirit meditativ, întorcându-le pacient pe mai multe fețe, menționând nu o dată mai multe unghiuri de înțelegere. Tactica d-sale exegetică e diversă. Uneori ia în vizor „centrul“ spre a-i găsi componente, nuanțe, tangențe neluate în …