Comentarii critice – Pagina 176

Întoarcerea poetului

Irina Petraș
România literară nr. 7/2020

Ioan Pintea, Față către față (1992-2019). Poeme alese, Prefață de Ion Pop, Editura Cartier, Chișinău, 2019, 256 pag.

Lucrul cel mai bun este că această carte a apărut și că se deschide cu un poem scris în septembrie 2019 (sfidând „cearta precum un nor negru / peste întreaga omenire”), care promite indirect o revenire a poetului la instrumentele sale. Am lăudat nu o dată proiectele extraordinare pe care le pune la cale, neobosit …

Cartea de proză

O falsă sinucidere felină

Victor Cubleșan
România literară nr. 7/2020

Gabriel Bota, „Motanul s-a sinucis”, Editura Herg Benet, București, 2019.

Mult mai cunoscut în calitatea sa de director al FICT-ului (Festivalul Internațional de Carte Transilvania), Gabriel Bota este în primul rînd un scriitor cu o voce personală distinctă. Cele trei volume de poezie publicate pînă în acest moment relevă un autor de finețe cu un text construit migălos, un instrumentar teoretic bine articulat și capacitatea …

Cronica literară

O istorie canonică (II)

Daniel Cristea-Enache
România literară nr. 7/2020

Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură, ediția a II-a, revăzută și revizuită, Editura Cartea Românească, București, 2019, 1504 pag.

S-a făcut observația, încă de la prima ediție din Istoria critică a literaturii române, că în sinteza istoriografică a lui Nicolae Manolescu, în multe dintre capitolele și subcapitolele ei dedicate scriitorilor din diferite epoci, sunt schițate fișe de receptare. Diferența, aici, față de marea istorie călinesciană din 1941 este vădită. Călinescu citează sporadic și își …

Comentarii critice

Cine, ce și cum este Molly Bloom

Vasile Spiridon
România literară nr. 7/2020

Mircea Mihăieș, „O noapte cu Molly Bloom. Romanul unei femei”, Editura Polirom, Iași, 2019, 508 pag.

Remarcabila carte O noapte cu Molly Bloom. Romanul unei femei reprezintă cea dintâi reconstituire „biografică” a personajului respectiv din romanul lui James Joyce. Multiplicând perspectivele interpretative, deja copleșitoare, din care a fost analizat vreme de un secol Ulysses, Mircea Mihăieș continuă, cu instrumentar critic specific și cu alte scopuri, investigarea celebrului roman al modernității. Fie …

Cronica ideilor

Subterfugiul de expresie

Sorin Lavric
România literară nr. 7/2020

Friedrich Daniel Ernst Schleiermacher, „Despre feluritele metode de traducere”, ediție bilingvă germano-română, traducere de Viorica Nișcov, studiu introductiv de Victor Ivanovici, Editura Brumar, Timișoara, 2019, 100 pag.

Cine redă integral în germană dialogurile lui Platon poate vorbi în cunoștință de cauză despre arta traducerii. E cazul lui Schleiermacher, a cărui prelegere, ținută în 1813 la Academia Regală de Științe din Berlin, e considerată de filologi drept textul întemeietor al traductologiei moderne. Prelegerea, numărînd circa 50 de pagini, a fost așternută pe hîrtie …

Focus

Criticul citit de scriitorii citiți de critic

***
România literară nr. 7/2020

Continuăm în numărul de față al revistei noastre discuția pe marginea „Istoriei critice a literaturii române” de Nicolae Manolescu prezentând opiniile exprimate de câțiva dintre scriitorii prezenți în această sinteză-eveniment a literaturii noastre. În numărul de săptămâna viitoare, vom încheia această dezbatere cu o anchetă culturală la care participă critici și istorici literari. Marta …

Focus

„…revăzută și revizuită”

Mihai Zamfir
România literară nr. 6/2020

Apariția celei de a doua ediții a Istoriei critice a literaturii române (Cartea Românească, 2019) nu înseamnă o simplă reeditare: semnificația ei se descifrează treptat. Realizarea acestei a doua ediții a cărții a implicat curaj auctorial, muncă sisifică și, firește, șansă. Cât privește șansa, ea nu s-a arătat până acum favorabilă marilor istorii ale literaturii …

Focus

Istoria literaturii române, așa cum a fost

Răzvan Voncu
România literară nr. 6/2020

Nicolae Manolescu, „Istoria critică a literaturii române”, ediția a II-a, revăzută și revizuită, Editura Cartea Românească, București, 2019, 1503 pag.

Sunt mai multe motive pentru care o a doua ediție a Istoriei critice a literaturii române, opera care încununează cariera de critic a lui Nicolae Manolescu, se impunea. Mai întâi, pentru că a trecut mai bine de un deceniu de la prima ediție. Un deceniu în care literatura română a evoluat sau, în tot cazul, …

Cartea de poezie

O poezie a litotizării

Gabriela Gheorghișor
România literară nr. 6/2020

Ioan Moldovan, Multe ar mai fi de spus, Editura Cartea Românească, București, 2019.

La cinci ani de la Timpuri crimordiale, Ioan Moldovan revine cu un nou volum de versuri, Multe ar mai fi de spus, înșurubat în aceleași stări de oboseală existențială, plictis și lehamite sau, într-o sintagmă latinească, taedium vitae. Multe ar mai fi de spus este însă o carte de „șotii și jale“, întrucât ritmurile sunt …

Cartea de antropologie

Despre narcotice – fără prejudecăți

Simona Preda
România literară nr. 6/2020

volumul antropologului Andrei Oișteanu (aflat în 2019 la ediția a patra, revăzută, adăugită și ilustrată) atrage prin acuratețea informațiilor, coroborarea surselor și ineditul unor conexiuni, cu atât mai mult cu cât este evident domeniul larg pe care îl abordează și complexitatea fenomenului pe care îl supune cercetării. De altfel, antropologul se înscrie în contemporaneitatea studiilor …

Cronica literară Focus

O istorie canonică (I)

Daniel Cristea-Enache
România literară nr. 6/2020

Nicolae Manolescu, „Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură”, ediția a II-a, revăzută și revizuită, Editura Cartea Românească, București, 2019, 1504 pag.

La unsprezece ani de la prima ediție din Istoria critică a literaturii române (și la cinci de la Istoria literaturii române pe înțelesul celor care citesc), Nicolae Manolescu publică un nou tom critic și istoriografic: ediția a doua, „revăzută și revizuită”, a celui mai ambițios proiect canonic privind literatura română în întregul ei, după Istoria …

Focus

Arta sintetizării rapide

Alex Ștefănescu
România literară nr. 6/2020

S-a recunoscut în general faptul că Nicolae Manolescu este cronicarul literar numărul 1 al țării, că decenii la rând, în timpul comunismului, dar și după 1989, a funcționat ca o instanță a bunului-gust. În această calitate a făcut – și continuă să facă și în prezent – mari servicii literaturii române, întâi opunându-se ideologizării ei …