La câțiva ani după ce fusesem făcut pionier și așteptam cu nerăbdare să cresc ca să devin membru al Uniunii Tineretului Muncitoresc (în timpul lui Ceaușescu organizația avea să fie redenumită, Uniunea Tineretului Comunist) am încercat să o conving pe bunica mea să se înscrie în „gospodăria agricolă colectivă“. Roșesc și acum când îmi aduc …
Am înțeles foarte repede, pe cont propriu, încă din copilărie, că modul de a trăi al oamenilor din jurul meu avea ceva nefiresc – uneori absurd – și mă mândresc cu această precocitate. Ea se datora probabil unei vitalități înnăscute și unei comunicări directe cu natura, imună la ideologii. Prin comparație cu demnele păduri de …
Mă miră faptul că am remarcat repede, pe cont propriu, încă din copilărie, nefirescul stilului de viață comunist. M-am născut în 1947, după instaurarea regimului comunist în România (de către o armată de ocupație în complicitate cu oameni din România cinici sau de un idealism infantil), nu trăisem nici măcar o zi în perioada dinainte …
Când a murit Stalin, la 5 martie 1953, eu aveam cinci ani și câteva luni. Cu câteva zile înainte, la aparatul de radio al familiei (un Telefunken, cu carcasă de ebonită și cu deschizătura difuzorului acoperită de pânză), ascultasem, alături de părinții mei, bătăile inimii lui Stalin, transmise, în scop propagandistic, de la Moscova. Sovieticii …