Lună: iulie 2021

Sclava creștină: o poveste din Califat

Multe dintre dramele războaielor recente din Orientul Mijlociu (Irak, Afganistan, Siria) au generat în literatura occidentală a ultimilor ani un gen literar. El s-a constituit în mare parte prin contribuția majoră a unor jurnaliști talentați, care fie au fost la fața locului, fie au vorbit cu martori oculari. E vorba de consemnarea unor mărturii directe, …

Vioara Bara – bad girl, bad painting

Expoziția fanion a recentului sezon expozițional (aprilie-septembrie 2021) de la Muzeul Național de Artă Contemporană este cea a artistei orădence Vioara Bara, susținută într-o consistentă viziune curatorială de Antigona Silvia Rogozea. Împrumutând titlul unui cunoscut roman a lui Márquez, Despre dragoste și alți demoni, artista își conturează aria de cercetare tematică în zona clarobscură a …

Rosto. Un manifest on sfoară

Spectacolul despre care scriu este un Manifest. Despre educație, despre artă. Despre cum ar fi, dacă ar fi și despre cam cum se face, de nu este. În orice caz, pentru mine a fost prima reîntîlnire cu teatrul după toată istoria pandemică. Și una fericită, valoroasă, substanțială, tușantă. Am văzut de trei ori Rosto după …

Predicând revoluția

Fred Hampton, interpretat de Daniel Kaluuya – un Oscar și un Glob de Aur pentru cel mai bun actor în rol secundar – în filmul lui Shaka King, Iuda și Mesia negru, este unul dintre liderii revoluționari ai Partidului Panterelor Negre, organizație îmbrățișând ideologia comunistă, lupta proletariatului împotriva exploatării, anticapitalismul fervent și marile figuri revoluționare …

Mihnea Berindei: o evocare

Sâmbătă, 19 iunie, s-au împlinit 5 ani de la moartea lui Mihnea Berindei. Boala care-l măcina de câtăva vreme trecuse prin perioade diferite, unele dătătoare de speranță, altele, dimpotrivă. Cu două săptămâni înainte, medicii stabiliseră, pe baza unor noi analize, un ultim consult. Catherine, soția prietenului meu, m-a avertizat telefonic. Semnele nu erau bune deloc. …

Vieți paralele

Lui Valerian Sava Cine-și mai aduce aminte de ei? Benedict Dabija (1926 -1962) și Lazăr Vrabie (1924-1974) – doi actori ai Teatrului Municipal din București, aflat mulți ani sub direcția Luciei Sturdza Bulandra, al cărei nume îl poartă astăzi. I-am cunoscut pe ambii cu destul timp înaintea urcării lor pe scenă. Mai întîi, pe Benedict …

Bancul cu statuia

Cunoașteți, desigur, bancul cu statuia: statu’ ia tot! Stupizenia jocului de cuvinte din vremea comunismului acoperea — și probabil încă mai acoperă — o realitate concretă. Și anume, împrejurarea că în România statul a fost mereu un instrument prin care partidul unic (sau „partidul mare“) și-a asigurat hegemonia. Ca adept al liberei inițiative, sunt revoltat …

De la Nikita Sergheievici la Vladimir Vladimirovici

Am în rafturile bibliotecii câteva „curiozități“ – nu numaidecât rarități bibliofile, ci mai degrabă cărți ce pot părea astăzi insolite, întrucât țin de alte timpuri și nu pot fi înțelese decât prin raportare la contextul respectiv. Una din aceste cărți (pe care am moștenit-o de la tatăl meu, el însuși mare amator de astfel de …

Versuri de Ștefan Mitroi

Criță Îngerii stau printre oameni asemenea sticlelor cu vin între pahare. Dumnezeu toarnă cu zgârcenie din sticlă. E de ajuns o picătură de îngereală ca să te faci criță. Iar atunci când te-ai făcut vrei să nu te mai trezești niciodată! Gânduri Mă gândesc uneori la gândurile mele la cât de singure umblă ele toată …

Fresca unei generații

E destul de greu de recunoscut, în ampla construcție care este Poezia românească neomodernistă (2018), de Ion Pop, desenul esențializat al volumului mai vechi, Poezia unei generații (1973).Cartea din 1973 era o schiță arhitecturală, în care profilurile lirice a zece autori fundamentali ai generației șaizeci se împleteau într-o descriere a structurii noului cod poetic (care …

Poeme de Andrei Novac

cerul tău nu te uiți niciodată prin așteptarea mea, mașinile scot zgomote asurzitoare, am auzit tot: tare și trist, apoi am văzut mâinile tale, totul se termină aici lacrimile mele dure și reci, atât am putut eu, lumea ca o vitrină de vise, din ea te ridici de fiecare dată, o să vină și vremuri …